Economic

Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a hotarat in sedinta de miercuri, mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,50 la suta pe an si mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la suta pe an si a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 5,50 la suta pe an, relateaza ZF.

De asemenea, BNR a pastrat nivelul actual al ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

BNR noteaza ca rata anuala a inflatiei a crescut in ultimele trei luni ale anului 2024 mai mult decat s-a anticipat, urcand in decembrie la 5,14 la suta, de la 4,62 la suta in septembrie. Avansul fata de finele trimestrului III a fost antrenat in principal de scumpirea combustibililor - prioritar ca efect al aprecierii semnificative a dolarului SUA pe piata financiara internationala -, si intr-o mica masura de noile majorari consemnate de preturile alimentelor, pe fondul secetei severe din vara anului 2024 si al maririi cotatiilor unor marfuri.

In acelasi timp, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a intrerupt trendul descendent in trimestrul IV 2024, mentinandu-se pana in decembrie la 5,6 la suta, nivel similar celui de la finele trimestrului III. Evolutia a fost consecinta influentelor contrare venite in acest interval, pe de o parte, din efectele de baza dezinflationiste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare si din scaderea dinamicii preturilor importurilor, si, pe de alta parte, din majorarea cotatiilor unor marfuri agroalimentare, precum si din costurile salariale crescute, transferate cel putin partial, asupra unor preturi de consum, inclusiv pe fondul asteptarilor inflationiste pe termen scurt inca inalte si al cererii solide de bunuri.

Rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC - indicator al inflatiei pentru statele membre UE) a crescut in decembrie la 5,5 la suta, de la 4,8 la suta in septembrie 2024. Rata medie anuala a inflatiei IPC s a redus insa la 5,6 la suta in decembrie, de la 6,1 la suta in septembrie 2024. La randul ei, rata medie anuala a inflatiei calculata pe baza IAPC a scazut in decembrie 2024 la 5,8 la suta, de la 6,4 la suta in septembrie.

Activitatea economica a stagnat in trimestrul III 2024, dupa ce a crescut cu 0,1 la suta in precedentele trei luni (variatie trimestriala), evolutie ce face probabila o restrangere a excedentului de cerere agregata si in acest interval.

Fata de aceeasi perioada a anului trecut, avansul PIB s-a marit la 1,2 la suta in trimestrul III 2024, de la 0,9 la suta in trimestrul precedent. Cresterea in termeni anuali a consumului gospodariilor populatiei a ramas alerta in acest interval, desi a incetinit in raport cu trimestrul II, in timp ce dinamica anuala a formarii brute de capital fix si-a prelungit descresterea relativ abrupta, atingand un minim al ultimelor 9 trimestre.

Evolutia exportului net si-a redus insa considerabil impactul contractionist in trimestrul III 2024, pe fondul scaderii relativ mai pronuntate a variatiei anuale a volumului importurilor de bunuri si servicii, care a ramas totusi in teritoriul pozitiv. Drept urmare, deficitul comercial, precum si cel de cont curent si-au temperat semnificativ cresterea anuala in raport cu trimestrul precedent.

Cele mai recente date si analize indica o crestere moderata a economiei in termeni trimestriali in trimestrul IV 2024, in linie cu previziunile precedente, dar si evolutii mixte ale principalelor componente ale cererii agregate si ale sectoarelor majore fata de perioada similara a anului anterior.

Astfel, comparativ cu ritmul mediu aferent trimestrului III 2024, in luna octombrie, vanzarile cu amanuntul, dar mai ales cele auto-moto si-au accelerat cresterea in termeni anuali, iar dinamica anuala a serviciilor prestate populatiei a revenit in teritoriul pozitiv, in timp ce volumul lucrarilor de constructii si-a accentuat puternic declinul in termeni anuali. In acelasi timp, variatia anuala a exporturilor de bunuri si servicii s-a marit usor in octombrie-noiembrie 2024, reducandu-si ecartul negativ fata de cea a importurilor, care a ramas constanta. Pe acest fond, deficitul comercial a continuat sa-si tempereze cresterea fata de perioada similara a anului trecut, insa deficitul de cont curent si-a accelerat-o considerabil, ca urmare a deteriorarii balantelor veniturilor.

Pe piata muncii, efectivul salariatilor din economie si-a reluat cresterea lunara in septembrie si a continuat sa se mareasca in octombrie 2024, intr-un ritm relativ alert, iar rata somajului BIM s-a redus la 5,4 la suta in octombrie si la 5,3 la suta in noiembrie, dupa cresterea la o valoare medie de 5,6 la suta in trimestrul III. Totodata, potrivit sondajelor de specialitate, intentiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp si-au stopat declinul in octombrie si au ramas stabile in noiembrie-decembrie, incetinindu-si astfel scaderea in termeni trimestriali, in timp ce deficitul de forta de munca raportat de companii si-a accentuat descresterea pe ansamblul trimestrului IV 2024. Dinamica anuala de doua cifre a salariului brut nominal si mai cu seama cea a costului unitar cu forta de munca din industrie au inregistrat o scadere in octombrie, ramanand insa inalte, dupa ce in trimestrul III 2024 au crescut la 16,7 la suta, respectiv la 18,6 la suta.

Principalele cotatii ale pietei monetare interbancare au consemnat cresteri insemnate in a doua parte a lunii noiembrie, iar ulterior au ramas relativ constante. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat si-au accentuat si si-au prelungit ascensiunea pana in ultima decada a lunii decembrie 2024, in contextul volatilitatii ridicate a apetitului global pentru risc, dar si pe fondul incertitudinii asociate evenimentelor electorale derulate in noiembrie si in debutul lunii decembrie, de natura sa amplifice temporar ingrijorarile investitorilor financiari legate de pozitia fiscala si cea externa a economiei. Cursul de schimb leu/euro s-a mentinut relativ stabil in lunile noiembrie si decembrie, pe palierul mai inalt pe care a revenit la mijlocul trimestrului precedent. In raport cu dolarul SUA, leul a continuat insa sa inregistreze deprecieri notabile in ambele luni, data fiind intarirea pronuntata a monedei americane pe pietele financiare internationale in acest interval.

Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat a continuat sa se mareasca pe ansamblul primelor doua luni ale trimestrului IV 2024, ajungand la 8,8 la suta in noiembrie, de la 8,4 la suta in septembrie, in principal ca urmare a accelerarii pe mai departe a cresterii imprumuturilor in lei ale populatiei, prioritar pe seama celor pentru locuinte. Ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat a urcat astfel la 70,2 la suta in noiembrie, de la 69,8 la suta in septembrie.

Noile evaluari reconfirma perspectiva scaderii ratei anuale a inflatiei in primele trei luni ale anului curent, dar pe o traiectorie mai ridicata decat cea anticipata anterior.

Descresterea va fi antrenata in principal de efecte de baza consistente si de decelerarea cresterii preturilor importurilor, dar in contextul persistentei efectelor de sens opus exercitate asupra dinamicii preturilor alimentelor si energiei de conditiile meteorologice nefavorabile din 2024 si de majorarea cotatiilor unor marfuri, precum si de cresterea consumului de energie in lunile de iarna.

Incertitudini si riscuri insemnate decurg din conduita viitoare a politicii fiscale si a celei de venituri, in conditiile implementarii din debutul acestui an a pachetului de masuri fiscal-bugetare aprobat recent in scopul consolidarii bugetare in contextul Planului bugetar-structural national pe termen mediu convenit cu Comisia Europeana si al procedurii de deficit excesiv. O sursa de incertitudini si riscuri raman insa si conditiile de pe piata muncii si dinamica salariilor din economie. Totodata, incertitudini semnificative continua sa fie asociate evolutiei preturilor energiei si alimentelor, precum si traiectoriei viitoare a cotatiei titeiului, pe fondul tensiunilor geopolitice.

Incertitudini si riscuri crescute la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, genereaza razboiul din Ucraina si conflictul din Orientul Mijlociu, precum si evolutiile economice din Europa si de pe plan global, in contextul escaladarii tensiunilor geopolitice. Totodata, absorbtia si utilizarea fondurilor europene, in principal a celor aferente programului Next Generation EU, este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte. Ele sunt insa esentiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, dar si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a efectelor contractioniste ale conflictelor geopolitice.

Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politica monetara ale BCE si Fed, precum si atitudinea bancilor centrale din regiune.

Pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, precum si in conditiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarat in sedinta de astazi, 15 ianuarie 2025, mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,50 la suta pe an. Totodata, s-a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la suta pe an si a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 5,50 la suta pe an. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizeaza asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu, intr o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile. Consiliul de administratie reitereaza ca, in contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung sunt esentiale pentru stabilitatea macroeconomica si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor evolutii adverse.

BNR monitorizeaza atent evolutiile mediului intern si international si este pregatita sa utilizeze instrumentele de care dispune in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu, in conditii de pastrare a stabilitatii financiare.

Minuta deliberarilor privind adoptarea deciziei de politica monetara in cadrul sedintei de astazi va fi publicata pe website-ul BNR in data de 28 ianuarie 2025, la ora 15:00.

Urmatoarea sedinta a CA al BNR dedicata politicii monetare va avea loc in data de 14 februarie 2025.