Economic

"In general, ma abtin sa comentez proiecte aparute pe surse, dar acesta este extrem de grav si reprezinta o imixtiune directa, profunda si neconstitutionala a Guvernului in politicile comerciale ale agentilor economici si in relatia contractuala dintre parti, precum si o interventie abrupta in mecanismele economice de formare a preturilor produselor comercializate pe piata. Ar fi un comportament interventionist aproape fara precedent al statului roman in mecanismele de economia libera, care nu face altceva decat sa scoata Romania de pe harta economiilor de piata functionale si transmite un semnal negativ si foarte periculos. Astfel de masuri nu sunt doar in detrimentul dinamicii pietei, ci si contraproductive pentru securitatea alimentara si stabilitatea economica pe termen lung", a declarat intr-un comunicat Radu Burnete, director executiv al Confederatiei Patronale Concordia, noteaza ZF.

Confederatia cere Guvernului sa nu ia in considerare un astfel de proiect de lege.

Radu Burnete a adaugat ca spera ca ceea ce a vazut pe surse este doar o regretabila eroare fiindca asa ceva ar periclita inclusiv aderarea Romaniei la OCDE

Punctele principale ale pozitiei Concordia:

1. Proiectul reprezinta o interventie directa si repetata a statului in stabilirea marjelor comerciale, ceea ce este o incalcare flagranta a principiilor pietei libere. Fortarea comerciantilor si distribuitorilor sa opereze cu adaosuri comerciale plafonate la 10%, respectiv 20%, ignora complet realitatile economice cu care se confrunta intreprinderile. Costurile de operare, fluctuante si influentate de factori externi precum energia, logistica sau forta de munca, nu pot fi reglate artificial de o astfel de masura. In loc sa protejeze consumatorii, acest plafon va descuraja operatorii economici si va afecta puternic oferta de produse.

2. Masura interzicerii reducerilor comerciale pe baza volumelor tranzactionate si a termenelor de plata pentru anumite produse submineaza mecanismele naturale de negociere si optimizarea costurilor in comert. Aceste practici sunt esentiale pentru stimularea vanzarilor si pentru eficientizarea lantului de aprovizionare. Restrictionarea lor va duce, inevitabil, la un blocaj in relatiile comerciale si la cresterea costurilor pentru toti actorii implicati.

3. Reglementarile de acest gen risca sa distorsioneze piata. Impunerea unui adaos comercial plafonat perturba echilibrul competitiv pe piata produselor ce fac obiectul reglementarii. Experientele similare din alte tari au demonstrat ca astfel de masuri conduc la disfunctionalitati majore si cresteri de preturi la alte produse, afectand, in final, tocmai consumatorii pe care statul pretinde ca ii protejeaza.

4. Plafonarea adaosului comercial risca sa sufoce concurenta pe intreg lantul alimentar, ceea ce va duce la o piata omogenizata, in care inovatia, diversitatea produselor si eficienta sunt diminuate. Acest lucru va genera o scadere a optiunilor, cat si a calitatii produselor oferite pe rafturile magazinelor, in dezavantajul clar al consumatorilor.

5. Intr-o economie in care prognoza de crestere este tot mai rezervata, aceasta ordonanta va actiona ca un factor inhibitor suplimentar pentru dezvoltarea companiilor romanesti. Retail-ul romanesc opereaza cu marje de profit reduse pentru produsele alimentare. Un plafon pentru adaosurile comerciale ar afecta serios stabilitatea financiara a acestui sector, cu impact direct asupra planurilor de investitii in dezvoltarea si extinderea retelelor comerciale si de creare a noi locuri de munca. Comerciantii mai mici vor fi impinsi spre insolventa.

Recent, Florin Barbu, ministrul agriculturii, a anuntat un proiect privind extinderea plafonarii adaosului comercial de la 21 de produse alimentare la toate produsele procesate in Romania. Insa, decizia nu este vazuta cu ochi buni nici de retaileri, nici de producatorii din sectorul alimentar, care subliniaza ca interventia statului nu este benefica si ca nu rezolva problemele producatorilor locali. In prezent, cotele de adaos comercial pentru produsele alimentare de baza sunt de maximum 20% la procesator, maximum 5% pe intreg lantul de distributie si de maximum 20% la comerciant.