Opinii

Cinic vorbind, pana la urma, este si o parte buna in deteriorarea situatiei Finantelor Publice ale Romaniei: Guvernul/Ministerul de Finante trebuie sa ofere dobanzi mai mari ca sa se imprumute din piata pentru a finanta deficitul bugetar si pentru a refinanta datoriile publice care ajung la scadenta si care nu pot fi platite si de aceea trebuie refinantate.

Dupa un deficit bugetar imens, de 152 de miliarde de lei in 2024 (peste 30 de miliarde de euro intr-un an), deficitul bugetar pentru 2025 scade la 130 de miliarde de lei, adica echivalentul a 26 de miliarde de euro.

Pe langa acest deficit, datoriile care ajung la scadenta sunt undeva la 83 de miliarde de lei in lei si valuta si trebuie refinantate. Deci necesarul de finantare al Ministerului de Finante/Guvernului pentru 2025 este de 213 miliarde de lei, o suma imensa. Cea mai mare parte din acesti bani vor veni din imprumuturi de pe piata interna - banci, persoane fizice, Pilonul II de pensii, investitorii straini - si de pe piata externa. Piata interna romaneasca nu este suficient de mare pentru a putea sa finanteze singura deficitul si reesalonarea datoriilor.

Alexandru Neagu, seful Trezoreriei si principalul responsabil pentru finantarea guvernului, a spus ca in acest an Ministrul de Finante va pune si mai mult accentul pe piata interna de retail, a persoanelor fizice, avand in vedere cererea de titluri de stat Fidelis si Tezaur din partea persoanelor fizice si avand in vedere ca dobanzile sunt mai mari decat dobanzile oferite la depozite de catre banci.

Ministerul Finantelor a anuntat vineri ca pe 7 februarie va incepe prima emisiune Fidelis din acest an pentru persoanele fizice . Avand in vedere cresterea riscului asociat Romaniei - agentiile de rating ne-au inrautatit calificativul de la stabil la negativ -, avand in vedere tensiunile politice si sociale, avand in vedere incetinirea cresterii economice si bugetul de stat pe 2025 extrem de strans - cheltuielile trebuie tinute sub control, Ministerul Finantelor a marit dobanzile acordate pentru a face rost de mai multi bani: pentru titlurile Fidelis pe cinci ani dobanda anuala a fost majorata la 7,95%, (7,6% a fost in decembrie) pentru titlurile de trei ani dobanda a ajuns la 7,65%, iar pe un an dobanda oferita este de 6,95% si 7,95% pentru donatorii de sange. La euro, pentru ca Ministerul Finantelor are nevoie si de euro, dobanda pentru titlurile de stat pe sapte ani a urcat la 6,25% pe an (la emisiunea din decembrie dobanda a fost de 5,75%), iar la titlurile in euro pe doi ani se ofera o dobanda anuala de 4% (in decembrie dobanda a fost de 3,75%).

Anul trecut Ministerul Finantelor a strans prin titlurile de stat Tezaur si Fidelis 16,4 miliarde de lei (in lei si euro), iar din 2020 incoace a ridicat din piata de retail a persoanelor fizice 41 de miliarde de lei, in lei si valuta.

Titlurile de stat pentru persoanele fizice nu sunt impozitate, asa cum este impozitat castigul din dobanzi la depozitele bancare.

Si pe piata titlurilor de stat, unde activeaza bancile si clientii lor, se vede o crestere a dobanzilor in acest an spre 8% pentru scadenta de 10 ani.

De aceasta crestere a dobanzilor si a randamentelor beneficiaza si Pilonul II de Pensii, acolo unde au banii pentru cand vor iesi la pensie 8,2 milioane de romani. Randamentul anual si pe termen lung al Pilonului II de Pensii este in directa legatura cu dobanzile la care se imprumuta Ministerul de Finante/guvernul/statul, avand in vedere ca peste 70% din portofoliu Pilonului II de Pensii este investit in titluri de stat si numai 23% este investit in actiuni bursiere sau alte instrumente.

Deci, cu cat Ministerul de Finante plateste dobanzi mai mari ca sa imprumute bani din piata, cu atat cele sapte fonduri Pilon II de Pensii este mai mare.

Daca nu stiti, 4,75% din salariul brut al fiecarui angajat trebuie sa se duca intr-unul din cele sapte fonduri de pensii Pilon II de Pensii.

De asemenea, bancile locale - atat cele cu capital romanesc cat si cele cu capital strain - sunt principalele beneficiare ale "deteriorarii" Finantelor Publice, principalele beneficiare ale cresterii deficitului si a datoriei publice, pentru ca Ministerul Finantelor trebuie sa ofere dobanzi mai mari ca sa faca rost de bani.

Conform datelor BNR, anul trecut soldul creditului guvernamental, adica banii luati de stat din piata, a urcat la 250 de miliarde de lei, in crestere cu nu mai putin de 27% fata de 2023, ritmul de crestere fiind peste cresterea creditarii companiilor si a persoanelor fizice.

Tot acest derapaj bugetar ajunge in datoria publica a Romaniei, care a ajuns in noiembrie 2024, ultimele date disponibile, la 936 de miliarde de lei (446 de miliarde de lei in lei, 391 de miliarde de lei in euro si 96 de miliarde de lei in dolari).

Ca sa va dati seama de dimensiunea dezastrului Finantelor Publice, in ultimii cinci ani de zile datoria publica a crescut de la 372 miliarde de lei, reprezentand 35% din PIB, la nu mai putin de 936,9 miliarde de lei, reprezentand 54,3% din PIB , la finalul lui noiembrie anul trecut. Avem o crestere de 150%, in conditiile in care PIB-ul a crescut in aceeasi perioada cu numai 70%.

Toate aceste derapaje se vad in costul datoriei, in dobanzile pe care trebuie sa le plateasca Ministerul de Finante pentru a face rost de bani in fiecare an pentru deficitul bugetar al anului respectiv si pentru refinantarea datoriilor care ajung la scadenta si care nu pot fi platite.

Numai anul trecut Ministerul Finantelor a trebuit sa plateasca nu mai putin de 36 de miliarde de lei, adica echivalentul a peste 7 miliarde de euro. Ca sa va faceti o idee, Casa Poporului, a carei constructie a durat 15 ani, a costat 2 miliarde de dolari, iar un mall de astazi costa intre 200-400 de milioane de euro.

Guvernul, indiferent de numele lui si de cine va fi la Palatul Victoria, trebuie sa se imprumute pentru a-si finanta existenta, pentru a finanta existenta Romaniei, pentru ca toate aceste imprumuturi sunt ale statului si trebuie platite.

Dar ironic, cinic vorbind, cu cat starea Finantelor este mai proasta - deficit bugetar mare, datorie publica in crestere, risc de tara mare, tensiuni economice, sociale si politice mari - cu atat Ministerul Finantelor trebuie sa ofere dobanzi mai mari ca sa vanda titluri de stat, ca sa se imrpumute din piata de la banci, persoane fizice, Pilonul II de Pensii, investitori straini etc.

Macar cineva sa castige din aceasta situatie.