Opinii

In presa online, dar si in cea scrisa, pe burtiere la TV, dar si la conferintele de profil economic, tema obsesiv repetata si panicard redata a " celui mai scump Paste din istori e" sau a "exploziei preturilor" va inunda in curand spatiul public. Alaturi, va aparea probabil si tema "celei mai mari inflatii din Europa", desi Romania se afla pe locul al doilea (dupa Ungaria), iar Polonia este cot la cot cu noi.

Discutia este rareori echilibrata sau bine argumentata, cei cativa formatori de opinie, cu un discurs preponderent negativist, creeaza perceptia ca "e rau si urmeaza criza", iar aceasta perceptie mai ca pare realitate.

Mesajele bancii centrale, bine si corect argumentate, factual corecte, sustinute de date, dar lipsite de senzational - nu reusesc sa razbata si sa strapunga zgomotul mediatic.

Cateva observatii:

Repetarea obsesiva a unor mesaje partinitoare, factual incorecte sau scoase din context poate genera perceptii total diferite de realitate, poate induce panica si iritare, asta nu face insa ca mesajele sa fie si reale, si/sau adevarate. Realitatea este ca stirile negative se vand mai bine , sunt mai citite, mai distribuite, irita si intriga publicul. Totusi, trebuie sa stam stramb si sa judecam drept. Inflatia este o rata de crestere: cand rata inflatiei era de 16,8%, cosul de consum se scumpea cu 16,8%; cand rata inflatiei este 5%, cosul de consum continua sa se scumpeasca, dar doar cu 5%. Desigur, faptul ca inflatia a scazut nu inseamna ca preturile s-au ieftinit - inseamna ca acestea continua sa creasca, insa cu o rata de crestere mai mica. Scaderea inflatiei nu inseamna scaderea preturilor . Bancile centrale "vor" sa avem "cel mai scump Paste din istorie" in fiecare an, pentru ca tintesc o rata pozitiva a inflatiei . O fac transparent si asumat, pentru a evita deflatia. Asa functioneaza sistemul monetar actual, daca este bine sau rau este o alta discutie, am parerile mele. Pana atunci, acest regim, de tintire a inflatiei, este adoptat peste tot in lume. Tinta este declarata - de exemplu, in Romania, tintim 2,5%, plus/minus un punct procentual (dar nu 16,8%, sau chiar 5%). Asadar, Pastele va fi mereu mai scump de la an la an . Si acest lucru nu este, in niciun caz, un secret. Trebuie insa sa stiti acest lucru: atunci cand va negociati cresterea salariala, cand faceti un depozit sau cand luati un credit, calculul corect include ajustarea cu inflatia. Dobanda de politica monetara a BNR, de 6,5%, este de fapt 1,5% daca o ajustati cu rata inflatiei , care este in jur de 5%. Exista, desigur, o diferenta uriasa intre 16,8% si 5% la nivelul cosului de consum: in primul caz, preturile se dubleaza in aproximativ 4 ani, iar in al doilea, in 14 ani. La o inflatie de 2%, dublarea preturilor ar avea loc in circa 35 de ani. De aceea, o inflatie de 5% - cat este in prezent, cu o tendinta de scadere si fara a fi un "capat de drum" - nu reprezinta un motiv real pentru titluri senzationale. Este necesar ca ea sa continue sa scada desigur. Daca e sa ne jucam cu cifrele, "inflatie dubla" este si 2% fata de 1%, cum este in unele tari din zona euro, dar si 16% fata de 8%, cum a fost, dar nu mai este, la noi . Titlul senzational poate ramane acelasi: "s-a dublat inflatia!". Sigur ca apare intrebarea: de ce suntem la 5% si nu 2,5%? Nivelul ridicat de incertitudine, deficitul fiscal ridicat, precum si o economie care incearca sa evite recesiunea - toate acestea contribuie, alaturi de alti factori fundamentali. Cand costurile salariale cresc cu 10-15%, este destul de greu pentru producatori sa reduca preturile la raft sau in meniuri. Convergenta catre mediile europene este, de asemenea, o realitate si contribuie la acest fenomen. Convergenta economica nu poate avea loc fara o anumita convergenta nominala a preturilor. Dau adesea exemplul cu frizerul : pentru ca un frizer roman sa aiba acelasi salariu ca unul german - simplificand mult, dar nu departe de adevar - f ie pretul unei tunsori trebuie sa fie acelasi, fie frizerul roman ar trebui sa tunda mult mai multi clienti in aceleasi 8 ore , deci sa fie semnificativ mai productiv. Altfel nu se poate. Am avea tunsori urate , e cam greu sa tunzi de 2-3 ori mai mult pentru ca salariul sa fie ca in Germania. Nu merge nimeni la Munchen pentru o tunsoare ieftina - si nici invers. Asadar, preturile la servicii converg mai greu. Aceste servicii nu pot fi "importate" cu usurinta. In schimb, preturile la bunuri care pot fi usor exportate (tradeables, in termeni economici) concureaza intr-o piata libera: cel mai bun si cel mai ieftin castiga. Prin urmare, ajungem din nou la aceeasi ecuatie: pentru salarii ca in Germania, trebuie sa fim productivi ca in Germania - si, desigur, sa avem un stoc de capital similar: fabrici, tehnologie, retete, infrastructura... si foarfeci. Nivelul preturilor, un subiect despre care se vorbeste surprinzator de putin . Romania are inca cele mai mici preturi din Uniunea Europeana, in medie, cu exceptia Bulgariei. Indicele nivelului preturilor, raportat la media UE si calculat pentru achizitiile individuale de bunuri si servicii de catre gospodariile populatiei, este de 61,1%. Doar Bulgaria se afla sub acest nivel, la 59,2%. Media Uniunii Europene este, desigur, 100.

Se poate intampla, desigur, ca un produs - intr-un magazin, sau chiar mai multe - sa aiba un pret mai mare decat cel pe care l-ati vazut in Germania. Vedem postarea pe retelele sociale si ne enervam. Insa, daca ne uitam la toate preturile, in medie, atat la oras cat si la sat, realitatea este cea din infografic: inca este mai ieftin sa traiesti in Romania. Cosul fiecaruia dintre noi este diferit, deci si inflatia resimtita variaza. In functie de preferinte, localizarea geografica, evolutia fiecarui pret in parte etc., inflatia dumneavoastra este diferita de a mea. Insa, ca economisti, nu putem lucra decat cu medii. Inflatia trebuie, desigur, raportata la venituri. In ultimii 3 ani, salariul mediu brut a crescut de la 6.000 la aproape 9.000 de lei - o crestere de 50%. I n 2024, inflatia medie a fost de 5,6%, in timp ce salariul mediu a crescut cu 11,4%, iar pensia medie cu 40%! Per total, in ultimii 3 ani, preturile au crescut cu 30%, salariile cu 48%, iar pensiile cu 58%! Toate acestea fac ca putem trece cu bine peste inca un "cel mai scump Paste din istorie" - fara panica, si cu increderea ca inflatia va continua sa scada. Vom inchide anul la 3,8%, iar anul viitor, pe vremea asta, vom reintra in tinta, sub 3,5%. Chiar daca, si la anul, vom avea parte de un nou sezon de "cel mai scump Paste din istorie".

BNR a facut si face tot ceea ce tine de ea. Insa, pentru ca reducerea inflatiei sa continue intr-un mod sustenabil, este cu siguranta necesar ca deficitul fiscal sa fie redus, la fel ca si nivelul ridicat de incertitudine in care operam. Consolidarea fiscala nu mai poate astepta, si vine, iar reducerea deficitului va avea o contributie importanta la scaderea ratei inflatiei.

Explicarea fenomenului pare usoara, dar este dificila, mai ales intr-o lume in care senzationalul vinde, iar apetitul jurnalistic pentru explicatii corecte, dar lipsite de senzational, nu este foarte mare . Este insa datoria bancilor centrale sa continue sa explice. Am facut o incercare mai sus.

Despre titlurile de tip "Vestea-soc de la BNR! Cursul a crescut cu 0,0002 lei" pe data viitoare.

Cristian Popa este membru in Consiliul de Administratie al BNR.