Opinii

Suntem intr-o nebunie bugetara inceputa din anul 2017. Romania incheiase anul 2016 cu un deficit de numai 2,4% din PIB, dupa care au aparut tot felul de idei dinspre consilierul sau consilerii premierului din acele vremuri. Acelasi consilier care acum spune ca ne-a furat arbitrul si ca nu suntem in offside cu bugetul si cu ratingul de tara . Incepand cu 2017, ni s-a servit intai "lectia" conform careia, daca am creste salariile din sectorul public intr-un ritm mai alert, de exemplu 15-20% pe an, acestea vor tracta si celelalte salarii din mediul privat, vor tracta intreaga cerere si uite cum vom avea noi cresterea economica pe urmatorii ani. Pana la un punct, cred ca multi dintre noi am fost de acord cu majorarea salariilor in invatamant si in sanatate, pentru a mai opri din exodul acestor profesii catre alte zari. Iar in mare parte, aceasta ajustare s-a produs, nu vorbim aici daca a si crescut calitatea actului medical sau a celui educational in acesti 8 ani, caci acesta este alt subiect.

Dar cresterea salariilor din sectorul public s-a dus peste posibilitatile economiei. La o simpla impartire a cheltuielilor salariale la numarul estimat de 1,3 milioane de bugetari, obtinem un salariu mediu net de aproximativ 6.000 RON (cel brut usor peste 10.000 de RON). In paralel, mediul privat are un salariu mediu net cam de 4.500 RON. L-am auzit recent pe noul ministru de Finante ca nu i se pare normal acest lucru, iar ca in principiu, salariile din privat ar trebui ca pe termen lung sa ajunga peste cele din sectorul public. De acord cu aceasta idee si nu imi aduc aminte vreun alt ministru de Finante sa fi articulat atat de clar aceasta diferenta.

In 2016, cheltuielile cu personalul bugetar au fost de 57 de miliarde de lei, iar 8 ani mai tarziu, au ajuns la 160 de miliarde de lei. Inseamna o crestere medie anuala de 13.8% in lei. Adica, in 2024, au aceste cheltuieli fost de 2,8 ori mai mari decat in 2016. In acest timp, PIB-ul nominal a crescut de 2,3 ori, deci este clar ca economia nu a tinut pasul cu sectorul bugetar. La toate acestea, mai adaugam si cresterea pensiilor Pilon 1. Cred ca toti ne-am dori ca seniorii din societatea noastra sa aiba o batranete cat mai buna, insa ritmul de crestere din nou a fortat limitele bugetare. La acest moment, pensia medie este in intervalul 500 - 600 EUR, nu spun aici ca este suficienta sau decenta, dar este ceea ce poate suporta economia pe baza colectarii de CAS plus transferuri de la bugetul consolidat, adica in final imprumuturi, ca sa putem sustine chiar si acest nivel.

Cand vezi ca si in 2024 cheltuielile cu personalul de la stat s-au majorat cu 18-20%, de la 133 de miliarde pana spre 160 de miliarde de lei, normal ca te intrebi pana unde voiau sa impinga aceasta crestere. Ca nu dadeau semne ca s-ar fi oprit.

Din informatiile preliminare disponibile, bugetul pe 2025 probabil va prevedea o mica scadere a cheltuielilor cu personalul de cateva procente, ministrul actual al Finantelor pronuntand recent un minus 5%. E ca si cum am spune ca, din fiecare grup de 20 de angajati de la buget, unul ar trebui sa plece. Sau din unele zone sa nu plece - caci avem lipsa de personal, iar din altele sa plece 2 din cei 20. Nicidecum asta nu inseamna o punere in aceeasi oala a tuturor bugetarilor, pentru ca eu cred ca majoritatea dintre ei isi fac treba bine. Adica 18 sau 19 dintr-un grup de 20. Cu siguranta o astfel de corectie este fezabila, nu stim daca se va si intampla. Ea se poate impotmoli din diverse motive - politice, administrative, legale.

Cum ni s-a vandut in ultimii ani "lectia" dezvoltarii pe deficit de 7%, care in final a fost 8,6%. Dar ca sa nu para ca acest derapaj bugetar in care ne aflam acum este de la cheltuieli nesabuite, ni s-a mai servit un raspuns.

Anul trecut, l-am auzit pe premierul Ciolacu spunand in repetate randuri spunand ca majorarea deficitelor a fost de la investitii. Asa l-au sfatuit consilierii sai, de la care a recunoscut ca ia meditatii la economie.

In realitate, lucrurile nu au stat deloc asa: executia bugetara pe intregul an 2024 ne va arata, cel mai probabil, ca dintr-o crestere a deficitului cu 60 de miliarde de lei (de la 90 la 150), cea mai mare parte provine din majorarea cheluielilor cu personalul public, majorarea pensiilor si a cheltuielilor cu bunuri si servicii. Cresterea investitiilor explica doar un sfert din povestea cu deficitul, dar asa, pentru public, suna bine. Ce observam acum este ca aceasta tinta a investitiilor este o noua "lectie" pe care ne-o predau consilierii economici ai domnului Ciolacu. In opinia din 25 ianuarie din Ziarul Financiar , domnul consilier Cristian Socol ne spune ceva despre "regula lui 7, cu 7% din PIB deficit, 7% din PIB investitii si 7% din PIB stimuli pentru economie". Cumva, spune ca daca facem investitii de 7% din PIB, nu conteaza cum, atunci nu mai e o asa mare problema ca am avea un deficit de 7%. Pardon... 8, sau rotunjit, aproape 9. Nu e clar de pe unde a fost gasita sau inventata aceasta regula, dar e clar ca si aceasta gaselnita ne-a adus in punctul in care suntem. Nimic legat de riscurile acestei "reguli" stabilita in mod arbitrar, nimic despre eventualitatea unei recesiuni in zona noastra in urmatorii ani, scenariu care ne lasa complet descoperiti, nimic despre cresterea cheltuieilor cu dobanzile la datoria publica, nimic despre toate acestea. Si atunci ramane intrebarea:

Ce reguli mai doriti sa mai inventati si sa mai exersati pe banii nostri, domnilor consilieri economici ai premierului? Caci pana acum, am vazut unde ne-au condus toate acestea.

Cristian Tudorescu - Consultant financiar pentru companii mici si mijlocii din economia romaneasca