Burse

￢In ultimii 5 ani, indicele Dow Jones Industrial Average (DJIA) a inregistrat o crestere totala de aproximativ 101,1%, ceea ce corespunde unei rate medii anuale de crestere de aproximativ 15,0%.

Indicele Dow Jones Industrial Average s-a dublat, in medie, o data la 8,1 ani (sau la fiecare 2.969 de zile) incepand din 1983. Inainte de aceasta perioada, a fost nevoie de peste 24 de ani pentru ca indicele sa se dubleze - de la 625 in primavara anului 1959 pana in septembrie 1983.

Asta inseamna ca daca ai fi investit 1.000 de dolari in 1983 intr-un fond care urma evolutia Dow Jones, acum ai avea 32.000 de dolari, sau 10.500 dolari echivalent in valoarea din 1983. Iar aceasta suma nu include dividendele reinvestite.

Lista celor 30 de companii care compun indicele Dow s-a schimbat de-a lungul ultimilor 40 de ani, asa cum s-a intamplat pe tot parcursul celor 139 de ani de istorie a indicelui. De exemplu, companii tehnologice precum Amazon si Apple au inlocuit nume traditionale precum Eastman Kodak si Sears Roebuck.

Mai jos este prezentata fiecare perioada in care Dow s-a dublat din momentul in care a depasit pentru prima data pragul de 1.250 de puncte in septembrie 1983.

Perioade in care indicele Dow s-a dublat:

De la 1.250 la 2.500 de puncte: 1.394 de zile

De la 2.500 la 5.000 de puncte: 3.049 de zile

De la 5.000 la 10.000 de puncte: 1.224 de zile

De la 10.000 la 20.000 de puncte: 6.512 de zile

De la 20.000 la 40.000 de puncte: 2.669 de zile, adica 7,3 ani.

Daca ne uitam la indicele S&P 500, si acesta are o medie solida pe termen lung, desi randamentele anuale pot varia drastic.

Spre exemplu, in 1928, piata a crescut cu 43,81%, dar Marea Criza a adus scaderi consecutive:

-8,30% (1929)

-25,12% (1930)

-43,84% (1931)

-8,64% (1932)

A urmat o revenire in 1933 cu un plus de 49,98%, apoi o mica scadere in 1934 (-1,19%) si din nou o crestere de 46,74% in 1935.

Aceasta alternanta intre scaderi si reveniri se regaseste in toate perioadele istorice importante, inclusiv in timpul crizei financiare din 2008 sau al anilor 2021-2023.

Pe termen lung, aceste fluctuatii se "niveleaza", iar randamentul tinde sa se apropie de media de 10% pe an.

O crestere brusca a intensitatii razboiului comercial a dus vineri la o cadere generalizata a burselor americane, impingand indicele Nasdaq intr-un "bear market", ceea ce inseamna o scadere de 20% fata de maximul sau.

Decizia Chinei de a aplica o taxa vamala de 34% asupra tuturor bunurilor importate din SUA incepand de joi, imediat dupa intrarea in vigoare a tarifelor impuse de presedintele Trump, a zguduit pietele, in parte pentru ca a spulberat sperantele unei solutii globale rapide.

Si mai mult, presedintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a declarat ca economia SUA este mai probabil sa se confrunte cu o perioada de preturi mai mari si crestere economica mai slaba decat se anticipa acum cateva saptamani, din cauza cresterii tarifelor peste asteptari.

S&P 500 a scazut cu 6%, Nasdaq a coborat cu 5,8%, iar Dow Jones a pierdut 2.231 de puncte, pana la 38.314 puncte.

Valul masiv de vanzari arata ca investitorii incep sa accepte implicatiile grave ale conflictului. Noile tarife anuntate miercuri noapte au fost mai profunde si mai agresive decat se asteptau mediile de afaceri. Retalierea Chinei ar putea amplifica efectele economice negative, reducand veniturile consumatorilor si incetinind cresterea economica.

Acum, investitorii se asteapta la noi conflicte comerciale, care probabil nu vor imbunatati perspectivele economiei globale sau ale profiturilor companiilor - principalul motor al preturilor actiunilor.

Chiar daca Trump a lasat deschisa posibilitatea unor acorduri, el a promis si tarife noi pentru medicamente si microcipuri. Investitorii nu au gasit liniste in disponibilitatea declarata a lui Trump de a negocia.

Analistii de la JPMorgan au crescut joi sansele unei recesiuni globale la 60%.

Trump, insa, s-a aratat neclintit, declarand ca "acum e un moment grozav sa te imbogatesti" si ca "China a jucat prost, au intrat in panica."

Marco Rubio, secretarul de stat, a recunoscut ca "pietele scad", dar a spus ca economiile nu o fac, iar companiile globale se vor adapta la noul mediu.

Investitorii au fost putin consolati de un raport neasteptat de solid privind locurile de munca: economia a adaugat 228.000 de locuri de munca luna trecuta, semn ca incertitudinea legata de tarife nu a afectat imediat piata muncii.

Vineri, bursele americane au deschis in scadere brusca, dar au inregistrat o usoara revenire in cursul diminetii, dupa ce Trump a spus ca liderul Vietnamului doreste sa reduca tarifele la zero. O alta revenire modesta a impins preturile usor peste minimele zilei.

Pietele internationale au suferit noi pierderi, actiunile europene scazand cu peste 4%.

Tranzactiile au alimentat asteptarile privind reduceri ale ratelor dobanzilor in SUA, investitorii mizand pe faptul ca Fed va interveni pentru a sustine economia. Pretul petrolului a continuat sa scada, ajungand la circa 62 de dolari barilul, cel mai redus nivel din 2021.

Investitorii s-au refugiat in obligatiuni americane, determinand scaderea randamentului la 10 ani sub 4%, inainte de o usoara revenire la finalul zilei. Obligatiunile din Japonia, Germania si Marea Britanie au avut si ele parte de cresteri, intrucat randamentele scad cand preturile obligatiunilor cresc.

Dolarul, care a inregistrat o scadere puternica joi, si-a revenit partial, dar ramane aproape de cele mai slabe niveluri ale anului.