Zf 24

Declansarea razboiului din Ucraina a avut un impact economic semnificativ asupra Romaniei, PIB-ul din 2022 fiind cu 1,6 puncte procentuale mai mic fata de cat ar fi fost in lipsa conflictului, in timp ce preturile au crescut cu aproape 1 punct procentual, arata un studiu realizat de Daniel Daianu, Tudor Grosu, Andrei Neacsu, Andrei Tanase si Radu Vranceanu.

"Impactul aferent Romaniei este cel mai ridicat in cadrul grupului analizat (n.red-Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia si Romania), aproximativ dublu fata de cel estimat pentru celelalte state. In ceea ce priveste inflatia, preturile ar fi crescut cu aproape 1 punct procentual mai putin relativ la absenta razboiului. Totodata, analiza intervalelor de incertitudine aferente estimarilor arata faptul ca impactul estimat al razboiului ar fi putut fi mai mare".

In cadrul statelor din regiune analizate, se remarca un anumit grad de eterogeneitate a rezultatelor, cel mai redus fiind in cazul Bulgariei, iar cel mai ridicat in cazul Cehiei.

Intr-o nota generala, cresterea preturilor la energie ca urmare a razboiului din Ucraina a avut un impact disproportionat asupra consumatorilor si a intreprinderilor, companiile mari consumatoare de energie confruntandu-se cu costuri operationale mai mari, randamente reduse ale capitalului propriu si un risc de credit ridicat. Gospodariile cu venituri reduse au fost cele mai afectate, inregistrand o scadere semnificativa a resurselor pentru consum.

Analiza se concentreaza pe efectele pe termen scurt ale socului si, ca atare, nu permite tragerea unor concluzii cu privire la schimbarile structurale pe care razboiul le-ar fi putut produce. In cadrul schimbarilor structurale potentiale s-ar putea lua in considerare incertitudinea crescuta a investitiilor in tarile aflate in proximitatea zonei de conflict, pretul relativ mai ridicat al energiei (cu efecte asupra alocarii resurselor), o inrautatire a coeziunii sociale, decuplarea economica de Rusia si reorientarea fluxurilor comerciale catre alte tari.

In acelasi timp, se amplifica provocarile legate de gestionarea cresterii datoriei publice si a deficitelor bugetare.

In schimb, razboiul poate prezenta unele oportunitati pentru economiile din flancul estic. Printre acestea se numara transferul in regiune a intreprinderilor occidentale care isi desfasurau anterior activitatea in Ucraina sau Rusia, cresterea investitiilor in sectorul apararii, care ar putea stimula cresterea economica pe termen scurt (desi constrangerile bugetare ar putea afecta alocarea resurselor catre sectoarele civile) si avansarea proiectelor strategice in cadrul cooperarii consolidate a NATO.

Din punct de vedere al politicilor macroeconomice, studiul subliniaza rolul esential al absorbtiei eficiente a fondurilor UE, in special a celor alocate in cadrul programelor "Next Generation EU" , in atenuarea efectelor negative persistente ale invaziei rusesti in Ucraina. Aceste fonduri pot oferi un sprijin extrem de necesar pentru redresarea economica prin finantarea investitiilor cheie in infrastructura, energie verde si digitalizare, care nu doar stimuleaza cresterea economica, ci si consolideaza rezilienta pe termen lung.

Studiul, publicat pe website -ul BNR ( link ), investigheaza efectele macroeconomice ale invaziei Rusiei in Ucraina in februarie 2022 asupra economiilor din regiune, in particular Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia si Romania. Analiza sugereaza un impact in general mai mare asupra activitatii economice in tarile din Europa Centrala si de Est in comparatie cu economiile din Europa de Vest. Rezultatul poate fi atribuit slabiciunilor structurale ale acestor economii si, totodata, apropierii geografice de zona de conflict, care a dus la o volatilitate mai mare a variabilelor macroeconomice.

Invazia Rusiei in Ucraina in februarie 2022 s-a transformat intr-un razboi terestru de mare intensitate. Tarile din Europa Centrala si de Est (ECE) au reactionat rapid la provocarile umanitare si militare generate de razboi. Acestea au primit un numar mare de refugiati ucraineni, au furnizat arme si munitii Ucrainei si au cooperat in cadrul NATO pentru a se coordona sprijinul logistic si militar. In plus, tarile din prima linie au crescut eforturile de asigurare a unei capacitati de aparare superioare.

Razboiul din Ucraina a adus un nou val de provocari, cresterea preturilor la energie determinand cresterea costurilor de productie si erodarea puterii de cumparare a gospodariilor. Aceasta dinamica a afectat competitivitatea intreprinderilor si a redus cheltuielile de consum. Intrucat Europa de Vest, principalul partener comercial al tarilor ECE, a suferit, de asemenea, perturbari economice, oportunitatile de export s-au diminuat.

In acest context, guvernele au implementat scheme de ajutor pentru populatie si intreprinderi, punand si mai mult la incercare finantele publice, in timp ce bancile centrale au majorat ratele dobanzilor pentru a face fata cresterii ratei inflatiei. Aceasta combinatie de masuri fiscale si monetare a evidentiat presiunile economice semnificative cu care se confrunta regiunea in contextul unor crize suprapuse.

Analiza cantitativa a impactului razboiului asupra economiilor mentionate s-a bazat pe un set de date care include variabile globale (indicele de risc geopolitic - GPR, pretul petrolului, PIB-ul SUA si IPC SUA) si, respectiv, variabile specifice fiecarei tari (cresterea economica, inflatia IAPC, indicatorul sentimentului economic, cursul de schimb real efectiv si rata dobanzii interbancare la 3 luni). Totodata, in sectorul variabilelor globale, a fost inclus pretul gazului, acesta reprezentand un canal important de transmitere a socurilor.

Indicele GPR, o variabila de importanta deosebita in cadrul modelului utilizat, aproximeaza gradul tensiunilor geopolitice pe baza frecventei articolelor de stiri din ziarele importante, care raporteaza evenimente negative precum razboaie, atacuri teroriste si orice tensiuni intre state si actori politici care afecteaza cursul relatiilor internationale.

In figura adiacenta sunt ilustrati indicele GPR global alaturi de un set de doi indici specifici pentru Ungaria si Polonia, reprezentativi pentru regiunea analizata (seriile sunt disponibile accesand acest link ). Pentru Romania, Bulgaria si Cehia nu sunt publicati astfel de indici, iar in cadrul analizei pentru aceste state s-a utilizat indicele aferent Poloniei. Graficul evidentiaza o serie de evenimente geopolitice relevante: atacul terorist din 11 septembrie 2001, razboiul din Irak din 2003, anexarea Crimeii in 2014 si izbucnirea razboiului din Ucraina in 2022. Primele doua evenimente au avut un impact mai pronuntat asupra indicelui global in comparatie cu cele regionale, in timp ce invazia Rusiei in Ucraina a avut un impact semnificativ mai puternic asupra indicilor regionali.

Rezultatele obtinute de catre autorii studiului releva un mix de efecte ale razboiului asupra tarilor ECE. Cresterea preturilor la energie si, in acest context, scaderea increderii consumatorilor si a intreprinderilor, au afectat negativ cresterea economica. Totodata, inflatia in intreaga regiune a crescut brusc, in principal pe fondul cresterii preturilor la energie. Ca raspuns, bancile centrale au majorat ratele dobanzilor de referinta, urmarind totodata stabilizarea cursului de schimb si mentinerea stabilitatii financiare. Intrucat razboiul a avut un efect restrictiv in intreaga regiune, guvernele au pus in aplicare masuri de sprijin fiscal, cum ar fi subventiile pentru energie, plafonarea preturilor si sprijinul sectoarelor vulnerabile, inclusiv industriile mari consumatoare de energie si IMM-urile.

Autorii studiului si afilierea acestora

Daniel Daianu

Consiliul Fiscal din Romania

Tudor Grosu

Banca Nationala a Romaniei

Andrei Neacsu

Banca Nationala a Romaniei

Andrei Tanase

Banca Nationala a Romaniei

Radu Vranceanu

ESSEC Business School, THEMA