Opinii

Ce spune Bogdan Badea, CEO al eJobs, cea mai mare platforma de recrutare online de pe piata:

￢ Noile generatii isi schimba jobul mult mai repede decat ne asteptam. Cei care au sub trei ani vechime isi schimba locul de munca o data la mai putin de sase luni; cei cu 3-5 ani vechime - o data pe an; iar cei cu 5-10 ani - o data la un an si jumatate.

￢ Pe piata muncii se remarca, in ultima perioada, o intrare mult mai timpurie: tinerii isi cauta un loc de munca mult mai devreme.

￢ Foarte putini tineri mai asteapta sa termine facultatea fara sa se angajeze.

￢ Nu mai conteaza ce studii ai - acestea au devenit irelevante pentru anumite industrii sau sectoare economice: retail, HoReCa, logistica, call-centere.

￢ Specialistii din anumite domenii sunt cei mai cautati - sunt si vor fi din ce in ce mai bine platiti.

￢ Cu foarte putine exceptii, companiile nu platesc in plus pentru studiile pe care le ai.

Cam asa arata, in rezumat, o parte din piata muncii, cel putin pentru noua generatie, in primul trimestru din 2025. Companiile - mai ales cele din retail, HoReCa, logistica, call-centere - se confrunta cu fluctuatii de personal pe zona de entry-level de pana la 50%.

Tinerii vin la un job pentru "fun", mai degraba ca sa nu stea acasa, sa castige niste bani si sa bifeze o prima experienta in CV. Daca cineva sta mai mult de sase luni in primul job, este o minune. Aceasta situatie nu este specifica doar Romaniei, ci se regaseste in toate pietele vestice.

Chiar daca firmele pledeaza pentru stabilitate si pentru a pastra angajatii o perioada mai lunga de timp, de la un anumit nivel incolo nu sunt dispuse sa recompenseze acest lucru printr-o crestere substantiala a salariilor. Daca vrei o crestere rapida a salariului, cea mai buna varianta este sa te misti foarte repede de la o companie la alta, de la un job la altul, obtinand astfel, la fiecare sase luni, o majorare salariala de 10-20%. Daca tragi linie, ceea ce castigi prin schimbarea frecventa a locului de munca nu vei obtine niciodata ramanand intr-un singur job pe termen lung. Desigur, acest model functioneaza doar pana la un anumit punct, pentru ca atunci cand cineva iti analizeaza CV-ul si observa o schimbare de job la fiecare sase luni sau un an, s-ar putea sa te considere un simplu "vanator" de salarii mai mari. Pentru foarte multe joburi, studiile conteaza foarte putin. De altfel, Romania este pe ultimele locuri in Europa - chiar pe ultimul loc - in ceea ce priveste angajarea intr-un domeniu pe baza studiilor specifice.

Sunt cazuri in care inginerii lucreaza in call-centere, absolventii de Litere sunt angajati in HoReCa sau nu este necesar sa termini Politehnica, Matematica ori Cibernetica ca sa ocupi o pozitie de programator. Bogdan Badea de la eJobs atrage atentia ca piata romaneasca nu ofera consiliere adecvata pentru a-i ghida pe tineri catre un domeniu, o scoala sau o facultate care sa-i sprijine ulterior in ceea ce isi doresc sa faca. Multi aleg o facultate doar din obligatie, iar apoi ajung sa lucreze intr-un domeniu care nu are nicio legatura cu studiile urmate.

Sunt domenii - cum ar fi HoReCa - in care poti castiga, imediat dupa angajare, mai multi bani decat daca ai termina o facultate si ai lucra, de exemplu, intr-o banca. Faptul ca tot mai multi tineri intra pe piata muncii de la varste din ce in ce mai mici arata ca banul incepe sa conteze tot mai mult, iar oamenii se uita la salarii si la modalitatile prin care pot castiga mai mult, mai repede. Intrucat nu exista o diferenta semnificativa pe piata muncii in functie de scoala absolvita, tinerii incep sa se indrepte catre scoli mai usoare, mai lejere, iar ulterior vizeaza sectoarele care platesc cel mai bine. Necesarul de "gulere albe" devine din ce in ce mai ridicat, insa piata se restrange, ceea ce pune o presiune tot mai mare pe cresterea salariilor.

Inteligenta artificiala, ChatGPT, automatizarea, robotizarea si digitalizarea isi vor pune amprenta asupra pietei muncii in mod semnificativ in urmatorii ani - nu chiar de maine. Pana atunci, pentru noile generatii joburile sunt doar niste experiente. Ei considera ca firmele le sunt datoare sa le ofere aceste experiente. Modul lor de a privi munca este mai degraba socialist decat capitalist: companiile trebuie sa aiba grija de ei, exact cum, in comunism, societatea avea grija de oameni.

Aceasta opinie a aparut prima data pe Business Magazin.