Opinii

Indiferent de ceea ce se va intampla din punct de vedere electoral in 2025, businessul romanesc este prea legat de fluxurile internationale - comerciale, de servicii, de energie sau de capital - pentru ca cineva sa-l mai poata rupe. Aceasta teza poate parea fragila, insa acumularile pe care economia romaneasca le-a castigat in ultimii 20 de ani, odata cu finalizarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeana, nu mai pot fi intoarse de nimeni.

In fiecare an The Economist, cea mai prestigioasa revista de economie de la nivel mondial, publica o perspectiva a evolutiei tarilor lumii. Este adevarat ca aceasta perspectiva a fost scrisa inainte de alegerile din noiembrie, insa englezii rar gresesc in previziuni, pentru ca toate informatiile planetei (inca) trec pe la ei.

Din ceea ce scrie The Economist despre cum va evolua economia Romaniei in 2025, cel mai important nu este nici faptul ca prognozeaza o crestere de 3,1%, adica a treia crestere economica din Europa dupa Turcia (3,2%) si Polonia (3,5%), nici ca economia va beneficia de fonduri europene si PNRR si nici ca apreciaza ca Romania va iesi din pluton cu dinamica sa ("the economy will accelerate and oustrip its European peers").

Cel mai important este o notita de la sfarsit. Aceasta notita o face The Economist doar la cateva tari, unde atrage atentia asupra unui fapt semnificativ, care scoate din rand economia respectiva. Britanicii atrag atentia, citand Microsoft, ca sectorul de business process outsourcing, adica "fabricile" de servicii IT, cyber security, facturare sau contabilitate, va ajunge la 10% din PIB. Este pentru prima data cand tot ce scrie in The Economist despre economia Romaniei, inclusiv aceasta nota prin care este remarcata o tendinta puternica, are o aura atat de pozitiva in ceea ce ne priveste. Avand in vedere suisurile si coborasurile care ne caracterizeaza istoria, The Economist a fost mereu circumspecta in ceea ce priveste evolutia economiei romanesti. Si iata ca dupa ani de semne ale intrebarii, in sfarsit descrie fara dubii un parcurs pozitiv remarcabil, in top 5 in Europa.

Dar uite ca se mai insala si englezii, mai ales atunci cand lauda. Pentru ca inca nu aparuse "lebada neagra" de la alegerile din 24 noiembrie cand au redactat prognoza. Si chiar cu alegerile prezidentiale reluate, ceea ce scrie The Economist ramane valabil. Din punct de vedere politic, cele doua mari partide de centru-stanga si centru-dreapta au reluat alianta dupa alegeri, miza este in 2025 pe absorbtia de fonduri europene si investitiile PNRR, iar cresterea sectorului de IT&C si a centrelor de servicii (business process outsourcing - BPO) este o realitate, chiar daca poate la o dinamica mai redusa.

Nu se mai vede vreo urma de ironie cand PIB per capita in Romania la paritatea puterii de cumparare a ajuns undeva la 53.360 de dolari fata de 61.410 de dolari in Marea Britanie. Dusi sunt anii '90, cand fostul premier Radu Vasile, care avea pe cap la acel moment toate reformele, era "incondeiat" intr-o explicatie foto de sub poza cu vajnica sa mustata ca fiind "Steely Vasile", in articolul "New Romanian man, old mess", din aprilie '98 (Un nou barbat la conducerea Romaniei, aceleasi probleme).

Cu toata starea de incertitudine prin care trece acum economia si societatea romaneasca, putini isi dau seama ca de cand ne spalam pe dinti dimineata si pana cand inchidem seara televizorul cu telecomanda, suta la suta din actiunile noastre sunt legate prin mii de fire nevazute de fluxurile comerciale, financiare sau de servicii europene si globale.

10% din PIB furnizat de centrele de servicii inseamna 38 de miliarde de euro in 2025, un sector care nici nu exista in urma cu 20 de ani. Sunt sute de mii de tineri care isi pun castile si microfonul in fata unui ecran de computer si dau solutii pentru banci din New York, pentru sisteme IT din Milano sau pentru scurt-circuite cibernetice din Hong Kong.

Suveranism, nesuveranism, de saptamana trecuta romanii trec liber prin granitele terestre catre Bulgaria, Grecia, Ungaria, Austria, Germania si toata zona Schengen asa cum trece informatia prin cablurile de internet, gazul prin conducte sau energia prin fire. Iar putini isi dau seama ca PIB-ul obtinut in conditii de circulatie libera a marfurilor, serviciilor, oamenilor si banilor nu putea fi obtinut fara cresterea enorma a productivitatii economiei romanesti in ultimii 20 de ani. Computere, sosele, management, investitii, organizare, capital, stiinta, echipamente, roboti - toate acestea dau astazi o productivitate de 10-20 de ori mai mare, in functie de sector, fata de acum doua decenii.

Ce scrie Wall Street Journal, cea mai puternica publicatie de business americana, in ziarul de vineri, 27 decembrie 2024, in articolul "Avem de-a face cu un boom al productivitatii in SUA?" din pagina B9: "Pentru cei care spera ca economia americana isi va pastra cresterea si rezilienta indiferent ce se va intampla la Washington, cresterea de productivitate este cheia. Raportul trimestrial de productivitate, oricat de volatil ar fi, va fi unul dintre cei mai importanti indicatori de urmarit in anii care vin". Business decuplat de politica - asta este realitatea.

Argentina tocmai anunta scaderea brutala a tarifelor vamale la produsele industriale in conditiile in care controlul asupra importurilor industriale ajunsese atat de mare incat trebuia o viza speciala, spre exemplu la importul de masini de spalat tocmai de la producatorii de masini de spalat din Argentina.

Este adevarat ca este necesar sa dezvolti productia locala si sa procesezi cat mai mult intern din materia prima. Este adevarat ca este doar o reteta de subdezvoltare sa exporti grau, porumb si mana de lucru pentru ferme si abatoare in Spania, Belgia sau Germania cum face Romania, si sa importi carne congelata. Insa miza este sa gasesti resurse si modele astfel incat sa ai capacitatea de investitii locala si suficienta competitivitate pentru a transforma resursa in marfa chiar in conditii de piata libera, nu de protectionism.

Cu cat ai o piata libera de mai mare dimensiune, cu atat resursele isi gasesc o utilizare mai eficienta. Romania a traversat perioade in care drumul acesta spre economia de piata libera a fost contestat brutal, cu marsuri violente, iar cei care au fost zdrobiti in Piata Universitatii stiu foarte bine.

Astazi nimeni nu ne mai poate intoarce de pe acest drum. Elita Romaniei trebuie sa iasa in fata. Cei mai buni din clasa, oamenii care au absolvit universitati, care au facut efort, antreprenorii care au investit si si-au vazut visurile realizate au astazi datoria de a apara toate aceste acumulari. Pentru viitorul lor si al nostru.

Nu se poate sa ramaneti in case daca vreti sa aparati democratia si economia de piata. Au fost ani mult mai grei, cu inflatii de 200-300% pe an, devalorizari ale leului de 50% pe luna, cu demonstratii, greve si totusi Romania a mers pe acest drum care astazi isi arata roadele. Oamenii nu pot fi convinsi prin cuvinte, spunea Tolstoi, dar prin exemple da. Cine a stat sase ore in aceste zile in coada pe Valea Prahovei poate sta maine doua ore intr-o demonstratie in Piata Victoriei, unde sa-si arate sprijinul cu pancarte pentru democratie si economia de piata libera.

Nu trebuie sa vina The Economist sa ne dea incredere. Noi stim cel mai bine ca avem incredere in noi, pentru ca intotdeauna am avut, altfel nu eram aici.