Opinii

Cand toata lumea este in flacari din cauza razboiului comercial declansat de Donald Trump, este greu sa scrii despre altceva.

In 2022, Peter Zeihan, unul dintre cei mai in voga analisti geopolitici americani, a sustinut in cartea "The end oh the world is just the beginning: mapping the collapse of globalisation" sustine ca 2019 a fost varful globalizarii, varful acestui model care a condus lumea economica, politica si sociala in ultimii 50 de ani.

2019 a fost anul de varf atins de lumea capitalista prin globalizarea economica, financiara, politica si culturala. Dupa care a venit colapsul: pandemia, razboaiele, inflatia, explozia dobanzilor, cresterea datoriilor statelor occidentale si ruperea legaturilor geopolitice. Ce urmeaza de acum incolo?

Si Romania a fost beneficiara acestui model economic dupa caderea comunismului, acest model sustinand cresterea PIB-ului de la 30 de miliarde de dolari in momentul prabusirii comunismului la 350 de miliarde de euro acum, cu un salariu mediu net care a depasit 1.200 de euro, cu un comert exterior - exporturi plus importuri - de zece ori mai mare decat in cel mai bun an al perioadei comuniste.

1. Modelul globalizarii sustinut de americani incepand cu anii '70 nu a fost numai un model economic si financiar, ci a fost un model politic, social, cultural, juridic. A fost un model de deschidere a tarilor si a pietelor, de intrare a investitiilor straine directe, de crestere a activitatii economice, de crestere a salariilor, de crestere a puterii de cumparare, de crestere a vanzarilor de produse si servicii de catre americani, de catre europeni, de catre chinezi etc.

Daca din punct de vedere industrial americanii ar putea spune ca au pierdut, cel putin asa sustin Donald Trump si adeptii lui, pentru ca America a pierdut clasa industriala, manufacturiala, de productie pe care au castigat-o altii, din punct de vedere financiar si tehnologic americanii au fost si sunt castigatori neti. Americanii au reusit sa-si exporte dolarul peste tot in lume, la fel si serviciile de tehnologie care au schimbat lumea incepand cu anii '80. Niciun calculator din lume nu este fara Windows de la Microsoft, de exemplu.

2. Dezindustrializarea Americii din cauza globalizarii se datoreaza unui alt model american, de data asta financiar: democratizarea pietelor de capital. Incepand cu anii '80, odata cu venirea companiilor de tehnologie americane pe Bursa in cautare de capital - Microsoft, Oracle, Apple, IBM etc. -, tot mai multe companii americane au decis sa se deschida catre publicul larg, catre piata de retail, catre americanii de rand, catre propriii salariati. Dar acest lucru a dus la schimbarea raporturilor de putere in cadrul companiilor. Actionarii majoritari si-au redus detinerile, care au fost preluate de alti investitori, iar puterea efectiva, executiva,a fost preluata de catre manageri, de catre CEO, CFO, COO, CMO, CIO etc.

Prin democratizarea accesului la companii prin listarea lor pe Bursa, modelul de remunerare a managerilor s-a schimbat fundamental pentru ca cea mai mare parte a salariului, adica 90% dintr-un pachet salarial, a fost legata de evolutia actiunilor companiei pe care o conduceau. Pur si simplu ei si-au dat pachete de actiuni in functie de evolutia actiunilor. In aceste conditii, avand acest model in fata, directorii au facut tot pentru a livra rezultatele cerute de pietele financiare, astfel incat sa creasca valoarea actiunilor companiei si, implicit, valoarea pachetului lor salarial.

Prin deschiderea lumii s-au dus cu produsele si serviciile companiei peste tot, schimband modelul de productie spre tarile unde era mai ieftin de produs. Cand te costa sa produci o pereche de blugi in America 30 de dolari, dar in China 3 dolari, bineinteles ca directorii americani au luat decizia sa produca in China, Vietnam etc. Pe baza acestei dezindustrializari din America, managerii au reusit sa obtina profituri mai mari producand in alta parte, ceea ce s-a vazut in pretul actiunilor companiei.

Timp de 50 de ani, managerii companiilor americane au cautat peste tot in lume tari unde sa produca mai ieftin si chiar mai bine decat in America, pentru ca nu exista o alta modalitate de obtinere a unor profituri mai mari si bineinteles de crestere a valorii companiilor.

Pe directorii americani, pe ceilalti actionari - fonduri de investitii, fonduri de pensii - prea putin ii intereseaza de dezindustrializarea Americii, de soarta muncitorului american din productie etc. Pentru ei totul a fost doar o expansiune continua, obtinerea unui cost de productie cat mai scazut si vanzarea in intreaga lume a produselor si serviciilor, dar la pretul american. Cel mai bun exemplu este Apple, care isi produce telefoanele la Foxconn cu un pret sub 100 de dolari, dar care ulterior vinde produsul in intreaga lume la un pret de 1.000 de dolari. Diferenta dintre 100 si 1.000 de dolari inseamna research & development pentru brevete, inventii, idei, produse si servicii, marketing si marja de profit. Poate nu stiti, dar Apple opereaza cu o marja de profit de peste 50%.

Deficitul comercial pe care il are Statele Unite cu intreaga lume - cifrat la 1.200 de miliarde de dolari anul trecut - are la baza si acest model de democratizare a pietelor de capital si ascensiunea directorilor executivi - CEO, CFO etc. - a caror performanta tine de evolutia actiunilor companiei pe care o conduc, nu de durerea inchiderii unei fabrici din Michigan si productia produsului respectiv in alta parte.

3. Evolutia cursului valutar al dolarului: in spatele acestor deficite comerciale pe care le are Statele Unite (din 1.200 de miliarde de dolari, 620 de miliarde sunt cu cinci tari din Asia - China, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, Vietnam) se afla si evolutia cursurilor valutare ale dolarului cu monedele tarilor respective. Donald Trump a spus ca America este tratata "unfair" pentru ca aceste tari isi tin artificial cursurile valutare la un nivel mai scazut. Adica la surplusul comercial pe care il are China cu America - 295 de miliarde de dolari in 2024 si 418 de miliarde de dolari in 2018, cel mai bun an pentru chinezi - , moneda Chinei, youanul, ar fi trebit sa se aprecieze fata de dolar, nu sa stea de decenii intregi intre 7-8 youani pentru un dolari. Americanii ii acuza pe chinezi ca tin artificial youanul la un nivel mai scazut pentru a-si mentine comepetitivitatea produselor. Spre exemplu, daca youanul s-ar aprecia de la 7,27 youani pentru un dolar acum la 4 youani pentru un dolar, produsele si serviciile produse in China si exportate in lume ar deveni mai putin competitive atunci cand banii s-ar intoarce in China. Dar chinezii isi tin deliberat youanul la un nivel valutar mai scazut fata de dolar, ceea ce face ca produsele chinezesti sa fie mai competitive din punct de vedere al pretului fata de produsele americane, de exemplu. Iar americanii vor sa forteze acum aprecierea youanului pentru ca produsul produs in America sa aiba o sansa sa se bata cu produsul realizat in China. Aprecierea youanului fata de dolar ar insemna si o crestere a puterii de cumparare a chinezilor, care ar permite achizitia de catre chinezi a mai multor produse si servicii americane mai mari in dolari.

Ca sa dau un exemplu european, Germania este principala beneficiara a introducerii monedei euro, pentru ca prin eliminarea monedelor nationale pur si simplu s-a eliminat instrumentul de depreciere a unei monede nationale ca si forma de protectie impotriva intrarii pe piata a produselor germane, pe de o parte, iar pe de alta parte s-a redus puterea produselor tarii respective de a iesi in afara pe alte piete. De aceea Germania este una dintre tarile care au cel mai mare surplus comercial din lume, dupa China. Si totul din jocul cursului valutar.

Spre exemplu, grecii, italienii, spaniolii nu-si mai pot proteja propriile produse si servicii in fata altora prin jocul cursului valutar, pentru ca nu mai au moneda proprie, pe care nu o mai pot deprecia, asa cum s-a intamplat pana in anii 2000, cand s-a introdus moneda euro.

In Romania toata lumea isi pune problema de ce cursul valutar leu/euro a ramas atat de stabil de cinci ani incoace in ciuda tuturor crizelor, deficitelor comerciale etc. La cata valuta a intrat in Romania in ultimii cinci ani, din toate sursele, oficiale si neoficiale, Romania a platit si deficitele comerciale, iar BNR chiar s-a majorat rezerva valutara cu 12 miliarde de euro. Daca Mugur Isarescu ar fi lasat cursul liber, euro nu ar fi fost 5,5-6 lei, cum ar crede lumea, ci mai degraba 4 lei, la cata valuta a intrat in tara.

Deci, pana la urma, razboiul comercial declansat de Trump are in subsidiar, sau mai degraba chiar in prim-plan, problema cursurilor valutare: americanii vor ca rivalii/inamicii lor chinezi sa-si aprecieze youanul pentru ca produsele chinezesti sa mai piarda din competitivitate, chinezii vor sa aiba salarii mai mari in dolari ca sa cumpere produse mai multe.

Ca sa continui exemplul cu Romania, stabilitatea cursului valutar leu/euro, pe fondul cresterii salariilor in lei, a dus la o putere de cumparare mai mare a romanilor in euro, ceea ce a dus la cresterea importurilor, cresterea excursiilor in afara, achizitia mai multor bunuri si servicii externe.

Nimeni nu stie unde va duce acest razboi comercial declansat de Trump, dar se pare ca acest model al globalizarii care a condus lumea din toate punctele de vedere - economic, financiar, politic, social, cultural - se schimba.

Intrebarea este: Noi, Romania, guvernul, oricine are putere politica, cu ce model venim?

Daca modelul globalizarii ne-a adus pana aici, al un PIB de 350 de miliarde de euro pe an, la un salariu mediu net de 1.100 de euro, urmatorul model economic, politic, social unde ne va duce?

Daca americanii se retrag nu numai din punct de vedere al securitatii, daca razboiul comercial va rupe aliantele si status quo-ul, cine va prelua golul lasat?

Are Romania, atat la nivelul capitalului privat cat si la nivelul capitalului de stat, banii si capacitatea administrativa si leadershipul de a veni cu un al model, bineinteles si cu banii aferenti?

Daca lumea se schimba iar modelul european - UE, Bruxelles, fondurile europene - incepe sa fie contestat si el, ce se pune in loc?

Probabil ca lumea capitalista traia prea bine si nu stia. Si s-ar putea sa fie nevoie ca aceasta bogatie, in special din Europa, sa se mai stearga.