Stiri

Presedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la Suceava, cu ocazia ceremoniei oferirii Drapelului National al Romaniei, ca mesajul profund al Centenarului este acela de a nu abandona niciodata proiectele care ne unesc cu adevarat intr-o natiune puternica.

Cu aceasta ocazie seful statului a vorbit despre Marea Unire a romanilor din 1918 care nu este un eveniment rezervat manualelor de istorie, care sa fie doar din cand in cand evocat public.

„Mesajul profund al Centenarului este acela de a nu abandona niciodata proiectele care ne unesc cu adevarat intr-o natiune puternica si intr-o tara dezvoltata si moderna. De la infrastructura care sa lege Moldova de restul tarii si de Europa, pana la asigurarea unui nivel ridicat de educatie, de sanatate si crearea de locuri de munca, toate inseamna, de fapt, preocupare pentru ca romanii sa traiasca mai bine in tara lor. Pentru o astfel de Romanie, din care tinutul Bucovinei si municipiul Suceava fac parte cu cinste, avem responsabilitatea sa lucram cu totii!”, a afirmat Klaus Iohannis.

In acest context, seful statului a vorbit despre istoria Romaniei.

„Am dorit sa fiu alaturi de dumneavoastra si am dorit sa serbam impreuna, in aceasta frumoasa zi, un eveniment care pentru Bucovina are o semnificatie aparte si dati-mi voie sa spun ca pentru toata Romania are o semnificatie aparte. La aniversarea unui secol de la constituirea Consiliului National Roman din Bucovina, organismul care a pregatit si organizat unirea Bucovinei cu Romania, las in Cetatea de Scaun, ca simbol si mesaj de unitate si de prezenta a statului roman in aceasta straveche Cetate de Scaun acest drapel al Romaniei, un drapel national. Instituit in anul revolutionar 1848, drapelul a fost expresia maturizarii constiintei nationale, iar deviza sa „Dreptate si fratie” probeaza ca natiunea romana isi asuma, inca de la inceputurile sale, valorile umaniste occidentale”, se mai arata in sursa precizata.

Presedintele a subliniat ca Romania de astazi este rodul unui proces de modernizare europeana, inceput acum 170 de ani ca proiect politic al elitelor vremii de atunci.

„Marele Razboi a validat acest proiect prin sacrificiul basarabenilor, bucovinenilor, transilvanenilor, dobrogenilor, muntenilor, oltenilor si moldovenilor.Acest proiect si-a gasit consfintirea democratica in adunarile de la Chisinau, Cernauti si Alba Iulia, la 27 martie, la 28 noiembrie si la 1 decembrie 1918. Rezultatul sau, Romania Marii Uniri, a fost recunoscut prin tratatele de pace postbelice.”, a completat Iohannis.

El a mai spus ca tara noastra a fost gandita de fauritorii Marii Uniri ca un proiect national de coeziune, un stat angajat sa contribuie substantial la un mediu international al pacii, un spatiu in care toti sunt egali in fata legii.

„Vorbele lui Iancu Flondor sunt, din aceasta perspectiva, un emotionant mesaj peste timp: „viitorul tarii si natiei noastre este strans legat de drept si legalitate, (...) visul secular al unei Romanii intregite, prospere si puternice nu este realizabil decat numai pe aceasta cale.” In spiritul hotararilor istorice de acum o suta de ani, va invit sa privim Marea Unire nu ca pe o mostenire cuvenita sau ca pe un dar al istoriei binemeritat. Trecerea in al doilea Centenar al modernitatii noastre comune trebuie sa fie mai degraba prilejul asumarii unei mari responsabilitati.Ii cinstim cu adevarat pe marii nostri inaintasi contribuind, la randul nostru, la proiectul unei Romanii care avanseaza prin valori si aspiratii europene, o patrie dreapta pentru toti cetatenii sai, fara discriminare sau exceptii, o tara demna de marele ei potential, pe masura aspiratiilor noilor generatii.”, a punctat seful statului.

De asemenea, Klaus Iohannis a facut scurte precizari cu privire la vizita din Suceava.

„In Suceava am dorit sa ma opresc in primul rand la monumentul dedicat lui Iancu Flondor, acel „om intreg si neinfricosat roman”, cum il descria Nicolae Iorga. Am vizitat, apoi, Muzeul Bucovinei, unde am simtit respectul puternic pe care bucovinenii il acorda trecutului si traditiilor, construind si modernizand institutii, dar, mai ales, dandu-le viata si dedicandu-le tinerilor. Bucovina de astazi intelege spiritul marilor sacrificii, al proiectelor si deciziilor de acum un secol.”, a afirmat Iohannis.

„Suceava aniverseaza Centenarul Unirii Bucovinei cu Romania prin proiecte concrete de dezvoltare locala, prin promovarea competentelor si a creativitatii. Este ceea ce asteapta cetatenii, este un mesaj patriotic autentic, pe care il incurajez si il sustin.Ne aflam in locul care nu a fost niciodata cucerit, la Cetatea de Scaun. Este un simbol al capacitatii si hotararii romanilor, oamenilor acestor locuri, care, timp de generatii, au aparat ce au avut mai valoros, ce au avut mai important: libertatea, identitatea nationala si drepturile lor de oameni liberi.”, a adaugat presedintele Romaniei.

Klaus Iohannis a precizat ca provine dintr-o cetate, la fel ca cea a Sucevei, ce nu a putut fi cuceritp timp de secole.

„Asa cum poate stiti, eu provin dintr-o cetate care, la fel ca cea a Sucevei, nu a putut fi cucerita timp de secole, pentru ca libertatea si prosperitatea comunitatilor s-au bazat intotdeauna mai degraba pe libertatea cetatenilor, pe cinstea conducatorilor si pe integritatea magistratilor, decat pe grosimea zidurilor fortificatiei.Astazi, romanii le cer cu tarie demnitarilor tarii sa se ridice la aceleasi inalte standarde morale. Suntem impreuna, uniti ca in urma cu 100 de ani, hotarati in a ne apara proiectul de societate pe care ne-o construim de aproape trei decenii. O societate fara ziduri, deschisa, unita prin respectul democratiei, o adevarata Cetate de Scaun a libertatii si a drepturilor omului, functionand prin domnia legii in folosul binelui comun.”, se mai arata in sursa precizata.