Opinii

Cei mai multi dintre noi folosesc cardul de debit sau credit zilnic - pentru a plati cumparaturi, facturi sau bilete. Platile se fac rapid si eficient. Scoateti un card acum din portofel si veti vedea ca aproape sigur are sigla uneia dintre cele doua scheme dominante de plata: Visa sau Mastercard. Putini stiu insa ca, in spatele acestor tranzactii, Europa plateste un pret invizibil - dependenta de retele globale controlate din afara Uniunii Europene.

Visa si Mastercard sunt doua infrastructuri de plata infiintate initial in anii '60 in Statele Unite, ca organizatii non-profit detinute si operate de consortii de banci. Scopul lor era sa faciliteze standardizarea platilor electronice intre institutiile financiare. Insa, incepand cu anii 2000, ambele au trecut prin procese de demutualizare si listare la bursa, devenind companii comerciale cotate la New York Stock Exchange. Astazi, ele sunt controlate de actionari globali - fonduri de investitii, fonduri de pensii si investitori privati -, dar isi pastreaza centrul de decizie strategica si tehnologica in SUA.

Cardurile nu sunt doar un instrument de plata - sunt si o infrastructura. Fiecare tranzactie implica un circuit complex, comisioane, reguli stabilite de retele globale, care influenteaza nu doar consumatorii, ci mai ales companiile, bancile si chiar economia europeana. De aceea, apelul recent al Christinei Lagarde ,, Presedinta Bancii Centrale Europene, ca Europa sa-si creeze propriul sistem de plati independent de marile scheme internationale (Visa, Mastercard si PayPal), ar trebui sa fie un semnal de trezire. Mai ales ca aceasta idee nu e noua.

Inca din 2015, adica acum 10 ani, Comisia Europeana a identificat aceasta vulnerabilitate: Europa avea nevoie de propria infrastructura digitala de plati, bazata pe banci locale, legislatie proprie si tehnologie moderna. Atunci s-a impus un nou cadru legal care sa oblige bancile sa permita transferuri directe intre conturi, fara a mai trece prin retele de carduri. S-au reglementat interfete moderne (API) prin care aplicatiile financiare - inclusiv ale noilor jucatori - sa poata initia plati in mod standardizat, sigur si rapid.

Asa a aparut Directiva Revizuita de Plati (numita la nivel european PSD2 si transpusa in legislatia romaneasca prin Legea 209/2019), care este deja in actiune inca din 2020, de cand bancile au fost obligate sa aiba canale de date moderne care permit platile direct din cont, in mod digitalizat (aceste API-uri).

Infrastructura a fost construita. Dar a ramas, in mare parte, nefolosita.

Europa are tot ce-i trebuie pentru independenta de marile scheme

Astazi, bancile europene au deja capacitatea tehnica de a permite plati directe dintr-un cont in altul, fara card . In unele tari exista chiar operatori locali care proceseaza aceste plati, sustinuti de legislatia europeana.

Romania are deja 2 asemenea operatori - Smart Fintech si Finqware , ambii operatori pasaportati la nivel european, autorizati de Banca Nationala a Romaniei ca furnizori terti de plati (TPP), asa cum se numeste noua specie de companii de plati bazate pe tehnologia Open Banking. Si deja acesti operatori functioneaza si au activitate, desi inca timida, nu doar in piata locala, dar si in alte piete europene. Noi, Finqware, avem deja conectate peste 100 de banci in 15 tari din Aria Economica europeana, conexiuni pe care le folosesc deja companii europene cliente.

Totusi, aceste optiuni raman marginale. Nu pentru ca nu ar functiona - ci pentru ca nu sunt promovate, nu sunt implementate cu convingere, sau sunt blocate subtil de interese comerciale.

In primii ani, bancile au spus ca "nu e nevoie" - ca oamenii sunt obisnuiti cu cardul, iar sistemul functioneaza.

In paralel, retelele internationale de plati au inceput sa cumpere companii care dezvoltau aceste noi servicii in Europa, incercand sa controleze din fasa potentialele alternative. Mastercard a achizitionat platforma fintech Aiia, in timp ce VISA a dat aproximativ 2 miliarde de euro pe platforma suedeza Tink, care in prealabil consolidase o serie de platforme locale din Spania, Germania si alte tari europene.

Rezultatul? Inovatia nu a fost interzisa, dar a fost absorbita si incetinita chiar de schemele de card.

Iar intre timp, Visa insasi si-a schimbat strategia: nu se mai concentreaza pe plati la supermarket, ci pe transferuri internationale, in competitie directa cu reteaua interbancara SWIFT. Iar Mastercard incearca sa se reinventeze, in alta zona decat platile domestice, unde operatori de initiere de plata direct din contul bancar, fara intermedierea lor, incep sa ia amploare. Ambele scheme au inteles ca open banking-ul e inevitabil, insa castiga timp pe baza inertiei jucatorilor bancari si a reglementatorilor locali de a impune legislatia europeana cu o dinamica mai accelerata.

Semn clar ca marile retele se pregatesc de urmatoarea batalie - si ca viitorul nu va mai fi despre card, ci despre controlul infrastructurii de transferuri.

Avem infrastructura, dar suntem in urma cu dinamica adoptiei

Europa nu sufera de lipsa de tehnologie sau legislatie. Sufera de lipsa de vointa de a implementa progresul si ramane ancorata in inovatia gata facuta din afara. In loc sa folosim ce am construit, ramanem blocati in modele vechi. In loc sa promovam inovatia, o tratam ca o amenintare.

In multe cazuri, bancile implementeaza aceste sisteme doar daca sunt obligate de autoritatile de reglementare. In spatele cortinei, grupuri de interese fac lobby pentru a bloca extinderea acestor reglementari si pentru a mentine status quo-ul. Aceasta nu mai este o simpla intarziere. Este un act de auto-sabotaj.

Costul viitorului e mare. Dar inactiunea costa mai mult.

Viitorul - cel bun, in care Europa controleaza propriile fluxuri de bani - vine cu un cost: investitii, vointa politica, mobilizare institutionala si curaj din partea liderilor din sistemul bancar.

Dar alternativa este si mai scumpa: sa ramanem dependenti de platforme straine, cu comisioane, reguli si decizii stabilite in afara UE. Sa ne trezim ca viitorul digital se scrie in alta parte - si noi il platim.

Intrebarea pentru liderii bancari europeni este simpla: Vreti sa faceti parte din aceasta constructie europeana? Sau va multumiti sa fiti integratori ai unor servicii globale, fara control?

Arma secreta a Europei

Europa nu porneste de la zero. Are deja o platforma pe care isi poate consolida, poate nu maine, dar in lunile si anii ce urmeaza, o independenta reala fata de schemele de plati.

In primul rand, exista deja o retea de interconectare a bancilor la nivel continental . Exista aceste platforme de initiere de plati direct din cont, fara intermedierea schemelor americane de plati si mai nou platile sunt instant la nivel european prin sistemul SEPA Instant.

In al doilea rand, legislatie care permite transferuri si acces la date financiare in mod controlat si securizat. Avem cadrul legal complet, platile prin open banking sunt mult mai sigure decat cele prin card , pentru ca autorizarea este facuta la nivelul infrastructurii bancare.

Nu in ultimul rand, Europa are si experienta Marii Britanii ca model functional, in care cetatenii platesc taxe si impozite prin open banking, iar aceasta initiativa este considerata strategica pentru sistemul britanic, din aceleasi considerente invocate de doamna Lagarde. Englezii au inventat aceasta alternativa la schemele de card si sunt inainte cu cativa pasi, iar adoptia acestei forme de plata este in crestere accelerata.

Ce ne lipseste? Aplicarea consecventa a regulilor - si o viziune comuna care sa transforme infrastructura existenta intr-un sistem functional.

Stadiu practic al implementarii open banking

Dar sa vorbesc si din experienta practica. La Finqware suntem una dintre putinele companii care lucreaza la nivel european in aceasta zona si am pornit aceasta "lupta" a inovatiei acum 7 ani, in 2018. Si, da, suntem o echipa de oameni romantici intr-o anumita masura care cred in independenta economica a Uniunii Europene si in inovatia tehnologica produsa aici, nu importata.

In fiecare zi, in loc sa ne concentram pe atragerea de clienti care sa foloseasca solutiile moderne de plata dezvoltate in Europa, consumam 80% din energie ca sa convingem bancile sa aplice legea : Sa-si deschida infrastructura, asa cum au obligatia legala, sa faca API-urile sa functioneze sau, pur si simplu, sa raspunda, macar, la e-mailuri cand le transmitem ca o plata nu a mers - in zile, ore, nu in saptamani.

In timp ce ne invartim in acest cerc birocratic, cardurile isi pastreaza dominatia. Si continuam sa platim - nu doar comisioane, ci si oportunitatea pierduta a unei Europe cu adevarat autonoma in zona platilor .

E momentul deciziilor

Apelul Christinei Lagarde nu este o ambitie vaga pentru viitor. Este un apel urgent la actiune . Europa nu mai are nevoie de studii, conferinte si mese rotunde. Are nevoie de lideri care sa faca ceea ce trebuie .

Pentru ca independenta digitala nu mai este un moft. Este o necesitate economica si geopolitica. Deschideti orice site de stiri si cititi primele 3 titluri ca sa va convingeti.

Cosmin Cosma, Presedintele Asociatiei Romane de Fintech | CEO Finqware