Opinii

De astazi, 1 iulie 2024, salariul minim pe economie creste de la 3.300 de lei brut la 3.700 de lei brut, adica 2.363 de lei net.

Daca dam timpul inapoi, cresterea salariului minim pe economie - suntem de acord sau nu - a fost cel mai bun instrument de politica economica al tuturor guvernelor.

Din ianuarie 2013 - cand salariul minim brut era de 700 de lei, iar salariul minim net era de 530 de lei (106 euro) - pana acum, cresterea este de 334%.

Salariul mediu a crescut in aceeasi perioada de la 1.697 de lei net, adica 383 de euro, la 5.217 lei net (adica 1.009 euro) in aprilie 2024, ultimele date disponibile, inregistrand o crestere de 207%.

Contestarea cresterii administrative, de catre guvern, a salariului minim pe economie, avea ca argument intotdeauna distrugerea de locuri de munca. Intr-adevar, au fost companii, au fost sectoare unde, din cauza salariului minim pe economie, s-a redus numarul de locuri de munca si chiar s-au inchis companii, in general straine, din sectorul confectiilor, acolo unde se cauta intotdeauna cel mai mic salariu pentru a produce pantaloni, costume, bluze. Dar per total, in economia romaneasca s-au creat si s-au adunat mai multe locuri de munca din 2013 pana acum, respectiv de la 4,4 milioane, la 5,2 milioane de angajati in economie acum.

PIB-ul in valoare nominala, care masoara valoarea adaugata in economie intr-un an, a crescut in aceasta perioada cu 153%, de la 632 de miliarde de lei, la 1.604 miliarde de lei.

Cifra de afaceri a tuturor companiilor din Romania a crescut de la 1.126 de miliarde de lei la 3.000 de miliarde de lei, adica cu 166%.

In toata aceasta perioada de crestere accelerata a salariului minim, care a dus la cresterea tuturor salariilor din economie, inflatia cumulata din 2013 pana acum a fost de numai 40%, deci am putea spune ca aceasta crestere a salariilor nu a dus la o crestere a inflatiei, care sa dea peste cap economia si mediul de business.

Daca nu am fi avut inflatia din ultimii trei ani, care a fost de 31%, am fi avut o crestere a puterii de cumparare neinflationista senzationala.

Dar cel mai remarcabil lucru este stabilitatea cursului valutar leu/euro, care din 2013 incoace a crescut cu numai 12%, respectiv de la 4,42 lei/euro, pana la 4,97 lei/euro. Aceasta stabilitate a cursului valutar a permis o crestere a salariilor in euro care nu a mai fost intalnita niciodata pana acum, respectiv de la 106 euro la inceputul lui 2013, la 475 de euro de la 1 iulie, sau, daca luam in considerare salariul mediu, de la 383 de euro, la 1.009 euro.

Cresterea salariala accelerata a sustinut consumul, a sustinut cresterea afacerilor companiilor si, in final, cresterea economica.

Pentru deceniul trecut, cresterea salariului minim intr-un mod accelerat, coroborat cu stabilitatea cursului si cu o inflatie redusa, a fost cel mai bun instrument de politica economica - a redus anumite tensiuni sociale, a majorat nu numai salariul minim, ci si celelalte salarii din economie, fara sa provoace pagube companiilor si nici economiei.

Modelul cresterii salariului minim a fost preluat in ultimii ani de mai toate tarile capitaliste, ca o forma de a se incerca stabilitatea pietei muncii, care peste tot este afectata de lipsa de oameni. Spre exemplu, Germania, cea mai puternica economie a Europei, are un deficit de nu mai putin de 3 milioane de angajati, deficit pe care spera sa il mai reduca prin cresterea salariului minim si reguli mai blande in a atrage muncitori din alte tari.

Pana acum, economia si businessul din Romania au rezistat cresterii accelerate a salariului minim si a salariilor. Vor rezista si introducerii salariului minim european, care trebuie sa fie la 50% din salariul mediu, ceea ce, in Romania, ar insemna o crestere a salariului minim spre 2.500 de lei, majorare care oricum era planificata?

Spre deosebire de anii anteriori, de pana in 2022, cresterea de acum a salariilor, care in termeni reali este dubla fata de inflatie si chiar tripla, incepe sa creeze probleme, in incercarea de reducere a inflatiei.

Toata lumea se intreaba de ce Romania are in continuare cea mai ridicata inflatie din Europa, de 5,1%-6%, in conditiile in care marea majoritate a tarilor europene au intre 2%-4%.

Pentru ca avem o crestere salariala reala mai mult decat dubla, putem acomoda cresterile de preturi, mai ales in zona de produse nealimentare si servicii. Sa vedeti ce inflatie va rezulta dupa euforia Campionatului European de Fotbal, unde Romania a avut rezultate peste asteptari: biletele de avion au sarit in aer, preturile la bere au crescut, partea de entertainment a crescut accelerat si a fost platita instantaneu.

Degeaba tine BNR dobanda la 7% in incercarea de a forta reducerea inflatiei. De fapt, Banca Nationala este prinsa acum intre cresterea preturilor data de cresterea salariilor si sentimentul de exuberanta din piata si incetinirea cresterii economice, care ar avea nevoie de o reducere a dobanzilor. Pe acest fond, BNR este in dubiu daca sa reduca sau nu dobanda de politica monetara la sedinta de vineri, 5 iulie. Ca un semnal pentru economie, ar fi de dorit o reducere, dar daca ar analiza datele, o reducere nu s-ar justifica.

Dar pana la urma este de dorit aceasta exuberanta economica, o revenire a consumului care sa sustina o crestere din nou a economiei, care sa mai compenseze din scaderea pe partea industriei.

Dar sa nu uitam ca aceasta exuberanta economica, aceste date statistice in crestere sunt date si de stabilitatea incredibila a cursului valutar leu/euro.