Opinii

Intr-un moment in care pare ca directia europeana a Romaniei este pusa sub semnul intrebarii, cred ca este util sa privim cu atentie ce a insemnat, cu adevarat, proiectul european pentru tara noastra. Iar daca vrem sa intelegem ce impact a avut aderarea la Uniunea Europeana asupra Romaniei, e suficient sa privim datele, asa cum o fac economistii. Cifrele nu mint, nu exagereaza, nu manipuleaza si nu pot fi ignorate.

Sa incepem cu fondurile europene, mai exact cu imaginea completa a fluxurilor financiare dintre Romania si UE. De la aderare si pana in prezent, Romania a atras fonduri europene in valoare de 97,9 miliarde de euro. Aproape 100 de miliarde de euro. In aceeasi perioada, contributia Romaniei la bugetul Uniunii Europene a fost de aproximativ 32 de miliarde de euro. Calculul este simplu, iar rezultatul este impresionant: Romania a beneficiat de intrari nete de fonduri europene in valoare de 65,9 miliarde de euro in intervalul 2007 - octombrie 2024. Pentru context, intreg PIB-ul Romaniei in 2005 era de aproximativ 80 miliarde de euro.

Cu alte cuvinte, pentru fiecare euro contribuit la bugetul Uniunii, Romania a primit inapoi peste 3 euro. Nu ai nevoie de un doctorat in finante ca sa realizezi ca este o afacere extrem de buna. Iar termenul "afacere" nu reuseste sa descrie pe deplin relatia Romaniei cu Uniunea Europeana, care inseamna mult mai mult decat bani. Dar, ramanand la partea financiara, putem afirma fara ezitare ca Romania a beneficiat de o sursa extrem de importanta de capital si o sansa unica de a recupera decalajele istorice fata de Europa Occidentala. Si a recuperat, in mare parte multumita Uniunii Europene.

Infograficul de mai jos arata clar ca fondurile europene au continuat sa vina constant de-a lungul timpului, finantandu-ne atat consumul, cat si investitiile. Iar partea care nu se vede in cifre este ca acesti bani au venit, de multe ori, doar la pachet cu reforme, de care Romania avea si inca are atat de mare nevoie. Deci am avut de castigat pe doua parti.

Fondurile europene au fost esentiale pentru modernizarea Romaniei, contribuind la dezvoltarea infrastructurii, agriculturii, educatiei si sanatatii, ceea ce a imbunatatit mobilitatea, competitivitatea si calitatea vietii. Ele au sprijinit investitiile si implicit crearea de locuri de munca, reducerea somajului si stimularea initiativelor antreprenoriale, sustinand economia locala.

Astfel, Romania a inregistrat o convergenta reala accelerata a nivelului PIB pe locuitor catre nivelurile inregistrate in Uniunea Europeana, de la aproximativ 39% din media UE in 2006, la 79% in anul 2023, si putin peste 80% in prezent: un progres fantastic. Chiar daca inegalitatile regionale si diferentele economice intre judete complica poza, realitatea este ca simtim cu totii convergenta in viata de zi cu zi.

Este trist ca, desi in ultimele doua decenii PIB-ul si salariul mediu au crescut de sase ori (in euro), iar nivelul de trai si speranta de viata au crescut semnificativ, in loc sa cautam sa mergem pe aceeasi cale de succes, si sa contribuim si noi la crearea unei Europe chiar mai bune, noi cochetam cu Estul, cu modele autoritare ce nu aduc nici prosperitate, nici libertate si, cu siguranta, nu o viata mai buna copiilor nostri. Este regretabil ca, in cel mai prosper moment din istoria Romaniei, perceptia este ca "nu merge". Este de neinteles cum, in sectoare precum cel agricol, care au beneficiat atat de mult, oamenii intorc spatele Vestului. Este chiar ciudat, si trist, ca agricultori cu tractoare de sute de mii de euro, cumparate pe bani europeni, si milioane de euro in subventii agricole primite, ne spun ca Europa nu este buna.

Astazi, din punct de vedere economic si al standardului de viata, suntem mai aproape de Vest decat am fost vreodata in istorie. Iar directia este clara: decalajele se reduc. Romania devine tot mai bine integrata in Europa, in piata muncii, in lanturile de aprovizionare, in multe altele. Peste 70% din comertul Romaniei este cu statele membre ale Uniunii Europene. Romanul mediu castiga peste 1000 de euro in prezent. Nu s-a trait niciodata in comunism atat de bine cum se traieste in UE. Din statele comuniste am vazut oamenii fugind, uneori riscandu-si viata incercand sa treaca Dunarea inot pentru a ajunge in Vest, dar invers nu prea.

Un mesaj trebuie transmis clar: convergenta nu este un drum cu sens unic, este un drum cu doua sensuri deci poate merge si inapoi. Grecia este un exemplu bun. De la 86,7% in 1995, la 67,3% in 2023. De ce nu invatam din experientele altor tari?

Insa aderarea la Uniunea Europeana a fost mai mult decat despre bani: a fost si este un catalizator pentru Romania, o garantie pentru investitori, un club destul de select, ce ofera acces la o piata comuna extinsa, ce creste credibilitatea, crescand comertul si investitiile. Standardele europene, reformele structurale cerute de Comisie si intarirea institutiilor democratice au fost fundamentale pentru acest progres.

Daca fondurile europene reprezinta resurse financiare nerambursabile din surse publice, investitiile straine directe (ISD) sunt investitii private realizate de companii straine. Acestea impulsioneaza major economia prin crearea de locuri de munca, transfer de know-how si modernizarea unor sectoare economice. Practic, ele aduc capital, expertiza si stabilitate in sectorul privat. Daca fondurile europene au modernizat infrastructura, educatia si agricultura, atunci ISD-urile pot fi privite ca motorul care a dezvoltat industria, tehnologia si serviciile.

Am aratat recent ca, la finalul anului 2023, soldul investitiilor straine directe (ISD) in Romania a depasit 118 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 36,4% din PIB, evidentiind avantajele unei economii deschise si conectate la piata globala. Cele mai recente date, din toamna acestui an, indica o valoare chiar mai mare, de 123 miliarde de euro, o triplare fata de nivelul inregistrat la sfarsitul anului 2007.

Insa, asa cum vin, capitalurile pot si pleca; ele curg acolo unde sunt cel mai bine primite. Politicile anti-piata si pro-interventionism duc fix la acest rezultat.

Aproximativ 1,1 milioane de romani lucrau pentru companii cu capital strain la finalul anului 2023, reprezentand mai mult de un sfert din totalul salariatilor din companiile nefinanciare. Iar numarul real este si mai mare, daca ii includem si pe cei care lucreaza pe baza de contracte de colaborare si pe cei care lucreaza in companii cu capital mixt, partial romanesc si partial strain. In plus, colegul meu, Csaba Balint, Membru al Consiliului de administratie al BNR, a remarcat bine ca integrarea europeana a permis ca forta de munca romaneasca sa fie de aproape trei ori mai productiva astazi decat la inceputul acestui secol.

Fondurile europene si investitiile straine directe (ISD) au transformat Romania intr-un hub economic tot mai conectat la pietele globale. Tot ele au permis asigurarea unei stabilitati relative a cursului valutar si au schimbat perceptia despre tara noastra pe pietele externe. Pietele ne-au tolerat indisciplina fiscala tocmai pentru ca statutul de membru al Uniunii Europene ne face mai atractivi in ochii investitorilor si aduce credibilitate. Insa deciziile politice pot avea costuri economice, iar stabilitatea financiara nu este un dat - ea trebuie mentinuta.

Despre principii si valori.

Cel mai mare castig al apartenentei la Uniunea Europeana este, fara indoiala, libertatea. Libertatea de a alege. Libertatea de a calatori fara bariere. De a studia oriunde in Europa. De a lucra sau de a incepe o afacere in orice stat membru. Libertatea de a avea acces la oportunitati care, acum 30 de ani, pareau imposibile pentru parintii nostri. De 35 de ani romanii aleg Vestul pentru a merge la munca, pentru vacante, pentru studii - nu Estul, si cu siguranta nu Nord-Estul. Oare de ce?

Apartenenta la UE inseamna drepturi, dar si obligatii. Drepturi care ne protejeaza ca cetateni, consumatori sau angajati. Si obligatia de a respecta regulile Uniunii, fiscale si nu numai. Standardele europene au contribuit la consolidarea institutiilor democratice si la intarirea statului de drept, ar fi fost mult mai rau altfel.

Cei care considera apartenenta la Uniunea Europeana o "povara" ar trebui sa-si imagineze cum ar fi fost sa "stam pe margine", sa lancezim la confluenta dintre Rusia si Europa. Totusi, nu este nevoie de un exercitiu de imaginatie prea complicat. Este suficient sa privim catre tari precum Belarus sau Ucraina, care nu au vrut sau nu au putut urma calea europeana. Integrarea in UE reprezinta implinirea visului pasoptist: o Romanie moderna, libera si europeana.

Nu totul este perfect cu UE. Uniunea Europeana are problemele ei, iar multe lucruri pot si trebuie imbunatatite. Ca vorbim de birocratie, taxare, politici de imigratie sau mediu, este clar ca mai sunt multe de rezolvat si la Bruxelles - o spun votantii, nu eu. Dar sa fim clari: este indubitabil cea mai buna optiune pentru Romania. Stim prea bine ce a insemnat comunismul, este dureros ca uitam atat de repede. Si stim care a fost pretul platit pentru libertate in 1989, pentru o Romanie moderna, pentru ca noi, astazi, sa avem luxul de a alege.

Romania trebuie sa mearga inainte pe calea europeana, spre mai bine, nu inapoi, spre umbrele urate ale trecutului.

Acest articol a fost publicat initial pe platforma Comunitatea Liberala 1848.

Cristian I. Popa, CFA este membru al Consiliului de administratie al BNR.

Opinia prezenta ii apartine autorului si nu reprezinta pozitia Bancii Nationale a Romaniei.