Opinii

In august 2024, cand am citit stirea ca un roman, persoana fizica, a cumparat titluri de stat Fidelis de 324 de milioane de lei, pe cinci ani, cu o dobanda de 7% pe an, fixa, neimpozabila, am zis ca a dat lovitura, mai ales ca dobanzile pareau ca sunt in scadere, iar BNR se pregatea sa reduca dobanda de referinta.

In momentul in care iti asiguri o dobanda fixa mare, pe o perioada lunga de timp, cand se presupune ca dobanzile vor fi mai mici, poti sa spui ca dai lovitura. Conform unei informatii date de Gandul, cel care a cumparat titluri de stat Fidelis de 324 de milioane de lei a fost Romeo Pomponiu, patronul retelei de magazine Steilmann.

In august nu mi-am inchipuit ca doar peste cateva luni, in decembrie, o dobanda de 7% va fi mica, pentru ca piata monetara a luat o alta intorsatura dupa alegerile prezidentiale si parlamentare de la finalul lunii noiembrie.

Ministerul Finantelor a fost nevoit sa majoreze dobanzile pentru a face rost de bani, avand in vedere ca rezultatul alegerilor prezidentiale a aruncat pietele financiare in aer prin aparitia unui outsider, iar riscul pentru Romaniei a crescut substantial, ceea ce a facut ca investitorii care cumpara titluri de stat romanesti, plus bancile cu actionariat strain de pe piata romaneasca sa faca doi-trei pasi inapoi si sa-si reduca expunerea si nivelul de achizitii de titluri de stat.

Asa se face ca in decembrie Ministerul Finantelor a ridicat dobanda platita la Fidelis la 7,9% pe trei ani (7,9% pe an!!!) si la 7,6% pe cinci ani. In euro, Ministerul Finantelor a platit o dobanda de 5,75% pe an pe scadenta de sapte ani si 3,75% pe an pe scadenta de doi ani. Fidelis a atras in decembrie 2,6 miliarde de lei, in lei si valuta.

Acum, in ianuarie 2025, Ministerul Finantelor tocmai a lansat emisiunea de titluri de stat Tezaur, unde ofera o dobanda de 7,8% pe an pe scadenta de cinci ani, o dobanda de 7,5% pe an pe scadenta de trei ani si o dobanda de 7% pe scadenta de un an.

Pe piata monetara interbancara, acolo unde se tranzactioneaza intre banci titlurile de stat in lei emise anterior, randamentele (dobanda efectiva) au ajuns pe 9 ianuarie (ultimele date oferite de BNR) la 6,83% pe scadenta de un an, 7,35% pe scadenta de trei ani, 7,46% pe scadenta de cinci ani si 7,61% pe scadenta de zece ani.

Dobanzile oferite de Ministerul Finantelor sunt cu mult mai mari decat dobanzile pe care le ofera bancile:

- Banca Transilvania, cea mai mare banca, plateste la un an o dobanda de 5,2%, la doi ani de 5,25%, iar la trei ani de 5,35%. La euro dobanzile oferite sunt intre 1,75%-2,5% pe an, adica la jumatate fata de cat ofera Finantele;

- CEC Bank ofera o dobanda de 5,25% pe un an, 5% pe doi ani si 5% pe trei ani. La euro, CEC Bank ofera dobazi cuprinse intre 2,35%-2,4%;

- BCR are la 12 luni/1 an o dobanda de 5%, iar la euro de 1,5%;

- BRD ofera o dobanza la lei cuprinsa intre 4-4,5% pe un an, 3,8% pe doi ani, 3,8% pe trei ani. La euro, dobanzi sunt intre 1,15%-1,65% pe an.

Castigul din aceste dobanzi este impozitat de stat cu un impozit de 10%.

Ministerul Finantelor, adica guvernul, are mare nevoie de bani si de aceea isi permite sa ofere aceste dobanzi, cum mult mai mari decat dobanzile oferite de banci, care au mai putina nevoie de bani avand in vedere ca depozitele constituite de clienti - atat persoane fizice, cat si companii - sunt mai mari decat creditele.

Oricum, depozitele in lei atrase de banci, cu dobanzi mai mici decat Ministerul Finantelor, au avut anul trecut, pana in noiembrie (ultimele date oferite de BNR), un ritm de crestere de 17,9% la nivelul populatiei, in timp ce creditele acordate populatiei au crescut cu numai 12,6%. La companii situatia este inversa, creditele acordate pana in noiembrie au avut un ritm de crestere de 10%, fata de un ritm de crestere a depozitelor companiilor de 8,7%. Dar si la companii depozitele constituite de acestea (188 de miliarde de lei) sunt mai mari decat creditele acordate acestora (121 de miliarde de lei).

Ministerul Finantelor inca nu a anuntat necesarul de finantare din acest an pentru deficitul bugetar si pentru refinantarea datoriilor care ajung la scadenta si care nu pot fi platite, ca nu sunt bani, ci trebuie facute altele noi. Conform primelor estimari, necesarul de finantare pentru acest an al Ministerului Finantelor/guvernului este cuprins intre 250-350 de miliarde de lei, o suma care trebuie imprumutata atat in lei, cat si in valuta.

Vineri, guvernul Ciolacu 2 tocmai a majorat plafonul de imprumuturi externe - MTN (Medium Terms Notes) - de la 75 de miliarde de euro, cat este acum (din care s-a tras 73,5 miliarde de euro), la 90 de miliarde de euro.

Ministerul Finantelor a precizat ca pentru anul acesta vrea sa imprumute de pe piata externa 13 miliarde de euro, ceea ce inseamna ca in lei ar fi 65 de miliarde de lei.

Asta inseamna ca restul de bani pana la 250-300 de miliarde de lei, necesar de finantare, ar trebui sa-i ia de pe piata interna si din fonduri europene.

Pe langa faptul ca guvernul Ciolacu 1, dar si guvernul Ciuca, adica ultimii patru ani, au creat o foarte mare problema interna prin deficitul bugetar creat si prin cresterea datoriei publice, acum guvernul Ciolacu 2 creeaza o mare problema nu numai prin sumele pe care trebuie sa le imprumute, ci si prin dobanzile oferite pentru a imprumuta acesti bani.

Cand oferi cu aproape 40-50% mai mult la lei si dublu la euro, este aproape imposibil sa vedem o scadere a dobanzilor la lei, pe care o cere economia, pe care o cer companiile si persoanele fizice.

Cand guvernul ofera o dobanda de 7,5-7,9% pe trei ani si o doband de 7,6-7,8% pe cinci ani, ce dobanda la credite pot sa ofere bancile? Asta in conditiile in care guvernul se asteapta sa vanda bancilor de pe piata romaneasca titluri de stat "fara numar, fara numar", daca investitorii straini nu mai vor sa cumpere titluri de stat romanesti.

2025 va fi un an in care dobanzile mari la lei vor fi unul din mijloacele de aparare ale Romaniei pe piata financiara pentru a face guvernul, indiferent de numele lui, rost de bani, si nu putini, si pentru a convinge investitorii strani care finanteaza Romania sa-si tina banii aici.

Nimeni nu stie care va fi rezultatul alegerilor prezidentiale, dar toata lumea, toti investitorii, atat cei interni cat si straini, sunt cu ochii pe Romania.

E bine si frumos cand aplaudam ceea ce am vrea sa auzim, cand iesim in strada, dar la final totul ajunge la bani, la perceptiile de risc, la cat este dispus fiecare sa sa imprumute guvernul, bancile, Romania.