Opinii

Daca ne uitam la cum creste economia, PIB-ul fiind la un maxim istoric, la cum creste cifra de afaceri a companiilor din Romania, care se afla, de asemenea, la un maxim istoric, la cum arata sistemul bancar romanesc, care se afla in cea mai buna forma de capitalizare, de profitabilitate, de lichiditate, de solvabilitate, la care se adauga nivelul extrem de redus al creditelor neperformante, nu vedem nicio criza. Dar statul o duce mai rau pentru ca nivelul de deficit bugetar este foarte mare, iar acest lucru a dus la o crestere a datoriei publice peste nivelul de alarma, de 50% din PIB.

Dar, spune Florian Neagu, directorul Directiei de Stabilitate Financiara din BNR, acum se pun bazele, semintele a ceea ce va fi candva o criza.

El a adus in discutie saptamana trecuta la ZF Bankers 2024 nivelul extrem de ridicat al creditului comercial prin care se finanteaza economia si companiile romanesti. Creditul comercial este atunci cand dai marfa, prestezi serviciul, cu promisiunea ca vei fi platit ulterior. Foarte multe companii romanesti nu sunt bancabile, adica au capitaluri negative si indicatori economici care nu pot sustine luarea unui credit, asa ca se bazeaza pe creditul comercial, iau marfa si promit ca o vor plati mai incolo, dupa ce o vand. Daca ar fi avut bani, daca ar fi putut sa apeleze la un credit, ar fi platit marfa imediat ce ar fi primit-o, nu peste luni sau ani.

Multa lume se intreaba de ce inflatia din Romania este la cel mai ridicat nivel din Europa. Unul dintre motive este ca acest credit comercial include in pret atat o dobanda, cat si o marja care sa acopere riscul asumat.

In lumea externa, analistii spun ca Occidentul, statele cele mai capitaliste, companiile cele mai mari au datorii prea mari, care sunt nesustenabile. Daca se schimba conditiile din piata - miscari de curs valutar, dobanzi mentinute la un nivel mare prea mult timp, inchiderea liniilor de finantare -, undeva ceva va crapa. Si, printr-un joc de domino, va lovi pe toata lumea.

In 2008, cand a inceput criza in America, primul-ministru de atunci, Calin Popescu-Tariceanu, si guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, se intrebau ce treaba avem noi cu ce se intampla pe Wall Street, cu ce se intampla in America. Nu a durat decat cateva saptamani si s-au oprit liniile de finantare externe si pentru Romania, ceea ce a aruncat economia romaneasca intr-o criza care a durat nu mai putin de patru ani. In acea criza s-au distrus companii, businessuri, afaceri mari, pierderile inregistrate in cifra de afaceri depasind 10 miliarde de euro, s-au distrus 400.000-500.000 de locuri de munca, masa salariala s-a redus cu peste 10 miliarde de euro atat prin taierea salariilor, cat si prin pierderea locurilor de munca, bancile s-au umplut de credite neperformante, iar statul a recuperat sub 10% din valoarea creantelor detinute.

La ZF Bankers 2024, Valentin Voinescu, partener la Casa de avocatura NNDKP, a spus ca Romania nu-si mai poate permite sa aiba atat de multe falimente ca in criza anterioara, nu-si mai poate permite sa piarda atat de multe active economice care produceau ceva.

Cei care si-au pierdut atunci jobul, cei care s-au trezit peste noapte cu salariile taiate au plecat la munca in afara, iar Romania a pierdut enorm.

Pozitia buna pe care o au bancile acum, cand nu au credite neperformante, este legata si de faptul ca statul, prin Fondul National de Garantare a Intreprinderilor Mici si Mijlocii, a garantat creditele pe care bancile le-au dat companiilor romanesti incepand cu criza Covid si continuand cu criza razboiului din Ucraina. O parte dintre aceste companii pot fi considerate companii zombi, adica sunt in viata, pe piata, pentru ca au creditele luate garantate de stat si inca nu au ajuns in categoria de neperformanta, cu toate ca ele sunt in aceasta situatie. Bancile inca nu le recunosc, statul nu le recunoaste pentru ca bancile nu le recunosc si ele stau undeva in niste Excel-uri, cu toate ca situatia lor financiara este dezastruoasa.

Valentin Voinescu spune ca, spre deosebire de criza anterioara, cand accentul a fost pus pe faliment, acum accentul trebuie pus pe reorganizarea companiilor, adica pe turn-around, sa se curete partea nefiabila, iar partea viabila sa ramana in piata.

Fata de criza anterioara, legislatia europeana si implicit legislatia nationala in privinta rorganizarii companiilor ajunse in dificultate s-a schimbat, dar modelul inca nu este testat pe viu.

Desi au acumulat o exprienta imensa din criza anterioara, bancile pot fi tinute in loc in procesele de restructurare de rigiditatea legislatiei si a reglementarilor bancare.

Valentin Voinescu a adus in discutie si o gluma, in care se spune ca americanii creeaza, chinezii produc, iar europenii reglementeaza, ceea ce face ca in final economia europeana sa fie mult mai inchisa, cu o creativitate mai redusa si cu pierderi mult mai mari. In timp ce America si-a revenit extrem de rapid din criza Covid si pare sa fie mai putin afectata de tensiunile gopolitice, Europa, Germania sunt lovite in plin de razboiul din Ucraina, de razboiul SUA-China, iar acest lucru se vede in starea economiei europene, care oscileaza intre recesiune si o crestere economica insignifianta.

Daca evenimentele externe - Covid, razboiul din Ucraina, cresterea inflatiei, cresterea dobanzilor - ne-au afectat destul de putin sau chiar deloc, la un moment dat ceva va crapa. Ca va fi deficitul bugetar, ca va fi datoria publica, ca va fi datoria externa - aflata la cel mai ridicat nivel -, ca va fi creditul comercial, ca va fi programul de garantii guvernamentale pentru credite, ceva tot va fi.

Daca vine o criza, nu ar fi nicio problema. Problema este cum reactioneaza economia, companiile si mediul de business, bancile, statul la aceasta situatie, astfel incat pacientul sa nu vina doar cu o simpla temperatura la spital si sa sfarseasca mort la Urgente, intrebandu-se ce s-a intamplat si de ce nimeni nu a reactionat si nu a avut un tratament adecvat.