Opinii

Contextul prosumatorilor industriali

Pana in prezent prosumatorii au fost cel mai mare investitor din Romania in noi capacitati de productie a energiei electrice, volumul si ritmul investitiilor acestora fiind mult peste orice a fost realizat de catre companiile specializate. Pentru claritate, legea defineste prosumatorul ca orice client final care produce energie electrica din surse regenerabile in vederea asigurarii consumului propriu. Deci, prosumator este si o persoana fizica ce utilizeaza o instalatie fotovoltaica de 20kV, de exemplu, si o otelarie cu o centrala eoliana de 20 MW capacitate instalata.

Alaturi de segmentul clasic al prosumatorilor casnici, prosumatorii industriali au utilizat fonduri proprii, finantari bancare sau fonduri europene pentru a monta capacitati de productie, in special fotovoltaice, raspunzand astfel in primul rand nevoilor de stabilitate si competitivitate intr-o piata a energiei marcata de volatilitate crescuta. Vorbim de proiecte mari, chiar de zeci de MW capacitate instalata prin care se asigura acoperirea partiala a consumului unitatilor industriale, eventualul excedent fiind valorificat in pietele de energie.

Dimensionarea capacitatilor de productie ale prosumatorilor industriali se face in functie de curba de consum, curba de productie prognozata si obiectivul de a produce si livra cat mai multa energie pentru consumul industrial. In mod natural, in multe cazuri acest lucru duce la supradimensionarea capacitatii de productie, in special in cazul centralelor fotovoltaice care, prin supradimensionare, ajung sa livreze mai multa energie pentru consum in perioadele din zi si din an cu radiatie solara redusa, dar si un excedent de productie, peste nevoile de consum, in perioadele cu radiatie solara mare.

Acest excedent nu poate fi irosit iar prosumatorii industriali trebuie sa aiba posibilitatea de a injecta in retea. Chiar si in cazul adaugarii sistemelor de stocare, cu scopul de a utiliza excedentul tot pentru consum propriu, accesul la retea ramane esential pentru siguranta si viabilitatea pe termen lung a investitiei, fiind dificil ca un prosumator industrial sa investeasca sume semnificative pe termen foarte lung fara a avea posibilitatea si de a accesa si capitaliza oportunitatile din piata angro de energie.

Astfel, prosumatorii industriali trebuie sa aiba acces la retea pentru injectia excedentului iar procesul de racordare trebuie sa fie lipsit de conditionari cu privire la amplasamentul capacitatii si zona de retea in care se face racordul intrucat, prin definitie, prosumatorii industriali instaleaza capacitatea de productie acolo unde consuma.

Alocarea prin licitatie a capacitatii retelei electrice

Dupa un lung proces de consultare publica, ANRE a emis in august 2024 Ordinul 53/2024 pentru aprobarea Metodologiei privind alocarea capacitatii retelei electrice pentru racordarea locurilor de producere a energiei electrice.

Acesta a fost raspunsul ANRE la numarul extrem de mare de avize de racordare emise pentru noi capacitati de productie a energiei, cele mai multe fiind dezvoltate in scopul vanzarii si cu putine sanse reale de implementare in realitate. Pentru claritate, operatorii de retea sunt obligati sa emita avize la cerere. Numarul mare de avize a dus in practica la blocarea "pe hartie" a retelei intrucat aceasta nu are capacitatea de a absorbi toate proiectele (vorbim de mii de MW) si la impunerea unor conditii de racordare si lucrari de intarire a retelei ce fac multe proiecte imposibil de realizat.

Prin Metodologia de alocare s-a impus obligatia parcurgerii unui proces de licitatie a capacitatii disponibile din retea pentru toate proiectele, inclusiv cele utilizate in regim prosumator, cu o capacitate instalata egala sau mai mare de 5 MW ce solicita racordarea la medie tensiune sau 110 kV. Licitatiile au loc anual si doar pentru zonele determinate de catre Transelectrica pe baza procedurii aprobate de ANRE, iar capacitatea se aloca incepand cu anul urmator licitatiei.

Impactului asupra prosumatorilor industriali

Cerinta parcurgerii procesului de licitatie se aplica in functie de capacitatea instalata a centralei si nu capacitatea solicitata pentru injectie in retea. Acest lucru este extrem de important in cazul prosumatorilor industriali care, prin definitie, au nevoie de capacitate de injectie doar in masura excedentului de productie ramas dupa acoperirea consumului, deci mai putin decat capacitatea instalata. De exemplu, o centrala de 10 MW capacitate instalata care livreaza pentru consum echivalentul a 7 MW capacitate instalata are nevoie doar de 3 MW capacitate de injectie in retea.

Astfel, mare parte din viitoarele centrale realizate de prosumatorii industriali vor fi supuse procesului de alocare prin licitatie a capacitatii de retea. Acest proces insa nu este tocmai compatibil cu natura investitiilor realizate de prosumatorii industriali, fiind mai degraba orientata pentru proiectele mari, de productie exclusiv pentru injectie in retea. Investitiile prosumatorilor industriali nu pot tine cont de zonele de retea scoase la licitatie de catre Transelectrica si nici de calendarul in care acestea au loc, nevoia fiind de a produce acolo unde se consuma si de a instala cat mai rapid.

Desi limita de 5 MW este obiectiva si necesara chiar si in cazul prosumatorilor industriali, aceasta ar fi fost mai bine setata ca referinta pentru capacitatea de injectie in retea si nu capacitatea instalata. Astfel s-ar fi tinut cont si de specificul centralelor realizate de catre prosumatorii industriali. Actuala forma poata fi vazuta ca fiind chiar discriminatorie si cu siguranta un impediment pentru dezvoltarea acestui tip de capacitati. De exemplu:

Bineinteles, daca nu se solicita injectie in retea, centrala poata sa aiba orice capacitate iar procesul de licitatie nu se aplica. Insa, in cazul prosumatorilor industriali, acest lucru ar insemna realizarea unei capacitati mai mici, productie redusa si deci acoperirea din productie proprie a unui consum mai mic, iar scopul, chiar si sub noua orientare a Comisiei Europene, ramane decarbonizarea industriei, in special pentru asigurarea competitivitatii.

Considerand cele de mai sus, modificarea Metodologiei privind alocarea capacitatii retelei electrice in sensul setarii pragului de 5 MW in raport cu capacitatea solicitata pentru injectie in retea ar reprezenta un sprijin important pentru continuarea investitiilor de catre prosumatorii industriali in capacitati de productie gandite in primul rand pentru acoperirea consumului propriu. In caz contrar, este posibil ca unele investitii sa fie reduse iar altele sa nu se mai faca.