Opinii

Procesul european de digitalizare a raportarilor fiscale, care in urma cu cativa ani era caracterizat prin initiative individuale ale statelor membre ale Uniunii Europene (UE), vizeaza, in prezent, uniformizarea procedurilor la nivel comunitar. Acest demers urmareste simplificarea sarcinii fiscale a contribuabililor care isi desfasoara activitatea in UE, indiferent de marime si de sectorul de activitate, si cresterea incasarilor din taxe si impozite, in special din TVA, taxa care constituie o sursa majora de venituri in toate statele membre, dar si pentru bugetul Uniunii. Principala provocare a acestei uniformizari consta, insa, in armonizarea sistemelor interne, deja implementate de anumite state, inclusiv Romania, cum ar fi SAF-T, in diverse variante, e-Factura, generalizata sau nu, sau sistemele electronice de monitorizare a transporturilor de bunuri.

O initiativa europeana importanta in aceasta directie este pachetul legislativ "TVA in era digitala", principalul obiectiv al acestei initiative constand in reducerea deficitului de incasare a TVA comparativ cu anul 2019 (cand, la nivel UE, a fost peste 10%, respectiv 135 de miliarde de euro). In varianta initiala, propunerea viza implementarea raportarii electronice pentru livrarile transfrontaliere pe baza facturilor electronice pana in ianuarie 2028. Ulterior publicarii insa, statele care au adoptat anterior facturarea electronica obligatorie la nivel national au invocat particularitatile sistemelor acestora interne si au solicitat revizuirea anumitor componente ale propunerii si un acord asupra principiilor fundamentale in privinta cerintelor de raportare digitala, care sa stea la baza cadrului de raportare a datelor fiscale in timp real la nivelul UE. Spre exemplu, la cea mai recenta reuniune ECOFIN (Consiliul UE pentru Afaceri Economice si Financiare), Estonia s-a opus initiativei, sustinand ca, in actuala varianta, ar impune sarcini financiare nejustificate IMM-urilor aflate sub pragul de TVA.

Initiatorii proiectului estimau, in momentul publicarii, ca masurile propuse vor aduce venituri suplimentare la bugetul UE de aproximativ 200 de miliarde de euro, in urmatorii zece ani. Primele rezultate ale digitalizarii raportarilor fiscale se vad deja, la nivelul Uniunii, avand in vedere ca, in doar doi ani, deficitul de incasare la TVA s-a redus la 5,3%, respectiv 61 de miliarde de euro (la finalul lui 2021) ceea ce reprezinta, potrivit Comisiei Europene, "o imbunatatire fara precedent" comparativ cu anii anteriori.

Initiative proprii ale statelor membre

In paralel, statele membre continua sa-si dezvolte sistemele proprii de raportare, in special pe cele care vizeaza controlul continuu al tranzactiilor, prin raportarile in timp real. Spre exemplu, Germania a adoptat, in prima parte a acestui an, legea care prevede facturarea electronica obligatorie incepand din 2027, etapizat, in functie de dimensiunea contribuabililor. De asemenea, tari precum Franta, Belgia sau Polonia sunt in diverse stadii de adoptare a unor sisteme similare, iar in altele functioneaza deja de cativa ani (ex. Italia).

Din aceeasi categorie, a raportarilor electronice care au drept scop combaterea evaziunii fiscale, fac parte si sistemele electronice de monitorizare a transporturilor rutiere de marfuri. Un astfel de sistem ( Electronic Trade and Transport Control System - EKAER) a fost implementat inca din 2015 in Ungaria si initial presupunea raportarea tuturor transporturilor de bunuri pe drumurile publice din aceasta tara. Insa Comisia Europeana a considerat ca sistemul incalca normele UE in domeniu si a solicitat autoritatilor ungare sa isi alinieze sistemele la reglementarile UE. Astfel, incepand din 2021, regula se aplica doar pentru transportul de bunuri cu risc fiscal.

Si Bulgaria a introdus recent un sistem electronic de monitorizare a transporturilor de bunuri cu risc fiscal ridicat, mai intai pentru tranzactiile intracomunitare, iar ulterior (din ianuarie 2024) pentru transporturile interne si transfrontaliere.

Romania, tur de forta - de la SAF-T, la e-Factura si e-Transport

Romania a demarat, la randul sau, procesul de digitalizare a raportarilor fiscale in urma cu cativa ani, cele mai importante masuri in aceasta directie fiind implementarea SAF-T ( standard audit file for tax - fisierul standard de control fiscal), etapizat, incepand de la 1 ianuarie 2022 cu marii contribuabili, generalizarea facturarii electronice, de la 1 ianuarie 2024 pentru tranzactiile business-to-business , si introducerea raportarii RO e-Transport, de la 1 iulie 2022, initial pentru transporturile rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat de pe teritoriul national si ulterior (de la 15 decembrie 2023) pentru transporturile rutiere internationale de bunuri, indiferent de riscul fiscal.

Iar termenul de 1 iulie 2024 este extrem de important pentru contribuabilii din Romania pentru ca, pe de o parte, dispare factura pe hartie, odata cu generalizarea facturarii electronice si, pe de alta parte, sistemul RO e-Transport devine sau ar trebuie sa devina complet functional, odata cu expirarea perioadei de gratie pentru ultima categorie de transporturi inclusa in sistem, respectiv transporturile rutiere internationale de bunuri. Asadar, dupa acest termen, toti contribuabilii vizati de obligatia de raportare a transporturilor de bunuri risca amenzi si penalitat i in caz de neconformare.

Concret, fiecare transport rutier de marfa care intra sub incidenta reglementarilor privind RO e-Transport, trebuie sa detina unul sau mai multe coduri unice de identificare a transportului (cod UIT), prin care se identifica datele aferente bunurilor transportate. Pentru a obtine un astfel de cod, solicitantul trebuie sa raporteze autoritatii fiscale o serie de date referitoare la expeditorul/beneficiarul transportului, la tipul, cantitatea si valoarea bunurilor transportate, locul de incarcare/descarcare, mijlocul de transport folosit, punctul de trecere a frontierei (daca este cazul) etc.

Asadar, implementarea acestor sisteme (dar si cele care urmeaza, cum ar fi extinderea e-Factura pentru tranzactiile business-to-consumer sau e-TVA) presupune un efort considerabil din partea contribuabililor vizati, dar si pentru autoritatile fiscale. Pe termen lung, dezideratul este ca aceste masuri sa aduca beneficii pentru contribuabili - proceduri de raportare simplificate, controale mai putine si mai rapide pentru cei care se conformeaza, un mediu de afaceri concurential, prin reducerea cazurilor de evaziune fiscala-, dar si pentru autoritatea fiscala -eficienta sporita in derularea inspectiilor fiscale, prin generalizarea controalelor la distanta si concentrarea pe zonele cu risc ridicat de frauda, si, nu in ultimul rand, incasari mai mari la bugetul de stat.

In aceste conditii, este de asteptat ca demersurile de digitalizare a raportarilor fiscale sa continue, intr-un ritm mai accelerat sau mai lent , atat la nivel european cat si in tara noastra. Astfel ca, este important ca sistemele dezvoltate in tarile membre sa fie cat mai flexibile pentru a putea fi integrate cu usurinta intr-un sistem european care isi propune sa devina cat mai eficient in combaterea fraudei si evaziunii fiscale in Uniunea Europeana.